România sugerează Suediei interzicerea cerşetoriei

Ambasadoarea României la Stockholm, Răduţa Matache, a sugerat sâmbătă, într-un articol publicat în paginile cotidianului suedez Dagens Nyheter, interzicerea cerşetoriei în Suedia, pentru a-i descuraja pe romi să vină să se instaleze în această ţară.

Ambasadoarea a evocat trei paşi foarte importanţi care, în opinia sa, ar duce la reducerea sau eliminarea completă a cerşitului pe străzile Suediei, fenomen care îi priveşte şi pe unii cetăţeni români de origine romă.

Cooperare

Aceşti paşi ar fi cooperarea pentru reglementarea situaţiei la nivel guvernamental, intensificarea cooperării poliţieneşti şi revizuirea legilor cu privire la cerşit. În privinţa primului pas, ambasadoarea României la Stockholm are în vedere o cooperare între autorităţile suedeze şi române, dar şi între diferite organizaţii neguvernamentale. “Ambasada României din Stockholm sprijină organizaţiile interesate de colaborare cu omologii români. Mai multe delegaţii de parlamentari, politicieni locali şi reprezentanţi ai societăţii civile au fost în România ca să înţeleagă mai bine situaţia şi să aibă discuţii folositoare. Guvernul României este deschis opiniilor şi schimbului de idei, în legătură cu sporirea eficienţei acestor tip de acţiuni”, a scris Matache.

Oprirea traficului cu fiinţe umane

Referitor la pasul doi, ambasadoarea României pledează în articolul din Dagens Nyheter pentru cooperare poliţienească sporită între corpurile din România şi Suedia, pentru a detecta şi lua măsuri împotriva traficului de fiinţe umane şi delicte similare, care uneori au legătură cu cerşitul. “România a trimis mai mulţi agenţi de poliţie în Suedia. Unele voci susţin că (cerşetoria) nu are legătură cu traficul de fiinţe umane sau alte astfel de delicte. Doar cooperarea poliţienească poate dovedi acest lucru”, spune ea.

Exemple din alte ţări

În fine, în privinţa pasului trei, care se referă la revizuirea legilor cu privire la cerşit, înaltul diplomat român apreciază că “este important ca cerşitul în stradă să nu fie încurajat în Suedia”. “Există posibilitatea ca autorităţile suedeze locale să interzică cerşitul. Cerşitul este interzis, nu numai în România, ci şi în alte ţări europene, precum Danemarca sau Olanda. Permiterea/tolerarea cerşitului pe stradă în unele ţări europene, inclusiv în Suedia, nu uşurează eforturile României de a ajunge la incluziune socială şi integrare sporită pe piaţa forţei de muncă”, avertizează Raduţa Matache, care admite că permiterea sau îngreunarea cerşitului pe străzi este o chestiune internă a Suediei. “Alte state membre ale UE, care sprijină ferm libertatea de mişcare, au agreat faptul că cerşitul pe străzi ar trebui interzis. Este evident pentru toţi că cerşitul, fie că se petrece în Suedia sau orice altă ţară, nu va fi niciodată o soluţie. Însă dacă cerşitul, care în sine este umilitor şi degradant, nu este încurajat, eforturile depuse pentru integrare ar avea efecte mai puternice”, consideră ambasadoarea României în Suedia.

Drepturi

Potrivit dnei Matache, romii din România trebuie să fie mai întâi integraţi în societatea românească. “Sunt cetăţeni români, indiferent de etnia lor, la fel de importanţi pentru România precum ceilalţi cetăţeni. Romii care sunt cetăţeni ai unui stat UE, şi prin urmare cetăţeni europeni, au dreptul la tot ce înseamnă asta (calitatea de cetăţean al unui stat membru al UE - n.r.), chiar să se stabilească într-o altă ţară UE, dacă au un loc de muncă şi se pot întreţine”, aminteşte dna ambasador.

Integraţi în societatea suedeză

În articolul din Dagens Nyheter, Răduţa Matache remarcă faptul că mii de români locuiesc şi muncesc pe deplin integraţi în societatea suedeză, scrie Agerpres. Potrivit unui studiu recent, publicat de Joakim Ruist la Universitatea din Goteborg, “Consecinţele fiscale ale imigraţiei nerestricţionate din România şi Bulgaria”, fiecare dintre aceştia contribuie cu o medie de 30.000 de coroane anual la bugetul Suediei. “Mulţi doctori, ingineri, profesori, asistente medicale s-au format în România. Ei au lăsat un gol în ţara noastră, care este greu de umplut. România suportă aceste costuri şi aceste sacrificii în numele libertăţii de mişcare”, atrage atenţia dna Matache, care pledează pentru identificarea unor “soluţii pragmatice, astfel încât mai mulţi oameni să-şi găsească de lucru şi să se bucure de demnitate prin integrare, educaţie şi sprijinirea familiei”.

Totodată, Răduţa Matache pledează şi pentru cooperare între România şi Suedia în acest domeniu. “Numai prin cooperare între România şi Suedia poate fi rezolvată problema romilor de origine română care au ales sau au fost forţaţi să cerşească pe străzile diferitelor oraşe suedeze”, spune ea.

“Scopul eforturilor guvernului României, cu finanţare proprie, sau prin programe cofinanţate ale UE, este să-i integreze pe romi în societatea în care locuiesc şi în care au legături de familie. Prin educaţie şi sprijinirea familiei pot primi un loc de muncă”, explică înaltul diplomat român, care aminteşte că există programe extinse în România, în privinţa aşa-numitei “discriminări pozitive”, care presupune acordarea unui anumit număr de locuri în universităţi şi licee. “Ca nou stat al UE, România s-a confruntat cu dificultăţi în asimilarea diferitelor programe, din cauza lipsei de experienţă şi greutăţilor în a găsi cofinanţare în mijlocul crizei economice. Capacitatea de a accesa aceste programe a sporit în ultimii ani, şi ele sunt operate de organizaţii neguvernamentale, nu de autorităţi. Unul dintre acesta a ajutat 50.000 de persoane, majoritatea de etnie romă, cu educaţie sau găsirea unui job. În alt program, 1.200 de etnici romi şi-au găsit de lucru. Alte iniţiative au privit informarea părinţilor romi cu privire la pericolele abandonului şcolar”, scrie Matache.

Răduţa Matache mai aminteşte că în România populaţia romă, estimată oficial la 600.000 de persoane, este reprezentată de trei parlamentari şi 161 de primari şi că, din 2012, premierul român are un consilier special pe problematica romilor.

În ianuarie, ministrul suedez al Integrării, Erik Ullenhag, a criticat Bucureştiul, apreciind “preocupant faptul că România, de exemplu, nu solicită mijloacele existente din partea UE pentru a îmbunătăţi situaţia romilor”, scrie France Presse.

Interzicerea cerşetoriei este menţionată în programul unui singur partid, Democraţii din Suedia (SD, de extremă-dreapta), care vor să o aplice doar străinilor, mai scrie sursa citată.