Romănia trebuie să refuze gunoaiele italienilor

Ministrul Mediului de la Bucureşti se va intălni cu italienii pentru a discuta chestiunea deşeurilor de la Napoli, dar arată că e hotărăt să spună "NU" propunerii.

Reacţie - Ministrul Korodi discută măine problema deşeurilor din Napoli

Ministrul Mediului de la Bucureşti se va intălni cu italienii pentru a discuta chestiunea deşeurilor de la Napoli, dar arată că e hotărăt să spună "NU" propunerii.

Opinia publică a reacţionat cu intărziere la iniţiativa Italiei, dar toate vocile cer autorităţilor să nu accepte sub nici o formă deşeurile din Napoli. Oamenii politici au reacţionat şi ei ieri şi i-au cerut ministrului Attila Korodi să nu accepte oferta italienilor. Politicienii i-au sugerat ministrului să aibă mai intăi grijă de gunoaiele romănilor din oraşele mici şi zonele rurale şi apoi să discute pe marginea posibilităţii primirii, in Romănia, a gunoiului altora. Fie el şi pe bani. Ministrul a reacţionat şi el, spunănd că se va intălni cu italienii, dar că nu va accepta propunerea acestora.

Â

ARTICOLE. Intr-o serie de articole publicate săptămăna trecută de cotidianele Corriere della Sera şi Il Giornale se arăta că Romănia ar putea deveni groapa de gunoi a Italiei, dacă autorităţile competente de la Bucureşti vor accepta să primească aproximativ 15.000 de tone de deşeuri din peninsulă. Presa italiană relata atunci că, intr-o singură noapte, in oraşul Napoli, unde situaţia ecologică este catastrofală, au fost adunate circa 9.000 de tone de deşeuri menajere şi incă 6.000 de tone de gunoaie strănse de pe străzi. Şi pentru că nimic nu e gratis, Italia este dispusă să-i ofere Romăniei căte 150 de euro pentru fiecare tonă de gunoaie pe care ţara noastră urmează să o primească şi să o distrugă cu propriile-i resurse, scria cotidianul Corriere della Sera.

Â

UN MOMENT PROPICE. Ce nu precizează presa italiană este că, pentru a accepta aceste gunoaie, partea romănă ar trebui să aibă acceptul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului (ANPM) şi, in prealabil, ar trebui să existe acorduri in acest sens cu Uniunea Europeană. Cum la conducerea ANPM nu mai există un preşedinte de ceva vreme - interimatul fiind acum asigurat de vicepreşedintele Vasile Bran, iar in acordurile cu Uniunea Europeană Romănia şi-a negociat o perioadă de conformare la directivele de management al deşeurilor pănă in 2017, e lesne de inţeles că momentul ales de italieni este mai mult decăt oportun. Pe de altă parte, Italia nu a inaintat o inştiinţare oficială autorităţilor romăne nici măcar după apariţia, in presa din peninsulă, a scandaloaselor articole.

"NU PUTEM ACCEPTA". Intr-o intervenţie a ministrului romăn al Mediului, Attila Korodi, se preciza, in urmă cu două zile, că "nu putem accepta ca Romănia să se transforme in lada de gunoi a altor state, indiferent de bunele relaţii pe care le avem cu acestea". Reacţia ministrului a fost citată ieri de presa italiană, care a fost determinată să titreze că Romănia a inchis uşa deşeurilor. Il Giornale il citează pe Korodi, care a declarat că Romănia nu dispune de capacitatea de a colecta deşeurile sale, d’apăi ale altora. Cotidianul Corriere de la Sera scrie că Bucureştiul nu vrea gunoaiele din Napoli, motiv pentru care e foarte posibil ca deşeurile să rămănă pe loc. Ziarul La Republica informează despre apropiata vizită, in Romănia, a unei delegaţii oficiale a Ministerului Mediului de la Roma. Cotidianul precizează că Romănia are dreptul, pănă in 2015, să refuze depozitarea pe teritoriul său a deşeurilor provenite din alte ţări ale Uniunii Europene. Refuzul Bucureştiului a fost comentat şi de televiziunea naţională italiană RAI.

PRESIUNI. Şeful portofoliului de la Mediu urmează să aibă mai multe intrevederi măine cu o echipă de experţi de la Ministerul Mediului din Italia, cu care va discuta pe marginea celor 15.000 de tone de deşeuri napoleze, precum şi cu ambasadorul Romei la Bucureşti, Daniele Mancini, cu care va lămuri statutul relaţiilor bilaterale şi va incerca să găsească soluţii de rezolvare a problemei.

Ce spune legislaţia romănească

Notificarea pentru un transport vizănd depozitarea deşeurilor pe teritoriul Romăniei, conform legislaţiei, se face la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, pentru orice tip de deşeu. La ora actuală, Romănia construieşte capacităţi de eliminare (de depozitare) conform cu standardele europene, pentru că nici măcar pentru deşeurile care se creează pe teritoriul ţării noastre nu sunt destule capacităţi conforme. Intr-un comunicat, Ministerul Mediului de la Bucureşti face precizarea că, in conformitate cu interesul naţional, "trebuie să oferim Romăniei un management clar in domeniul deşeurilor şi după aceea să ne găndim cum să rezolvăm şi problemele europene in general". Autorităţile trag semnale de alarmă potrivit cărora ţara noastră nu dispune de suficiente capacităţi nici măcar pentru deşeurile care se produc in Romănia. "Investim anual sume importante ca să creăm o infrastructură capabilă să preia deşeurile din Romănia", a spus Attila Korod.

Mafia?

Ziarul francez Le Figaro dezminte ideea că mafia italiană s-ar putea afla in spatele scandalului gunoaielor, apreciind că de vină nu sunt decăt nişte politicieni corupţi. Cotidianul enumeră mai multe regiuni unde munţii de gunoaie se inalţă liniştit şi nestingheriţi de nimeni. La Acerra, o localitate cu 700.000 de suflete, situată la circa 15 minute depărtare de oraşul Napoli, un reprezentant guvernamental a cumpărat, in mare secret, un teren unde a depozitat 13.000 de tone de deşeuri menajere. O situaţie similară e şi la Salerne, la 80 de kilometri sud de Napoli, unde autorităţile au vrut să amenajeze o groapă de gunoi şi s-au lovit de protestele localnicilor. Oamenii au venit in faţa poliţiei cu o statuie a Fecioarei Maria in braţe. Opoziţia de dreapta a cerut demiterea lui Antonio Bassolino, cel mai puternic om din regiunea Campania, fost primar al oraşului Napoli şi actual preşedinte al regiunii. Localnicii nu-l mai vor. In ultima vreme

au apărut munţi de gunoaie peste tot - pe străzi, in pieţe, in faţa spitalelor şi a şcolilor.