Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii din afara ţării pot vota la alegerile prezidenţiale timp de trei zile, începând de vineri, 835 de secţii fiind deschise pentru aceştia.
Programul secţiilor de votare din străinătate este următorul: vineri între ora locală 12,00 şi ora locală 21,00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7,00 şi ora locală 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23,59.
Prima secţie de votare care se va deschide este cea din Auckland, Noua Zeelandă, la 1,00, ora României.
Cele mai multe secţii sunt în Spania, 143, în 99 de localităţi, o parte deschise în hoteluri, centre culturale, centre comerciale.
În Madrid, Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat organizarea a nouă secţii de votare.
În Italia au fost aprobate 142 de secţii de votare, dintre care cinci la Roma, împărţite la Ambasadă, Consulat, respectiv Institutul Cultural Român. La Milano, pe lista AEP figurează trei secţii de votare, toate pe Via Oglio 20, unde este o şcoală.
În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 72, dintre care 18 sunt la Londra. Printre spaţiile în care va exista o secţie de votare, în Londra, se numără şi restaurantul „Dracula”.
Citește pe Antena3.ro
Românii din Franţa pot vota la prezidenţiale într-una dintre cele 50 de secţii aprobate de AEP. Cinci dintre aceste secţii sunt în Paris. Toate cele trei secţii de votare stabilite pentru românii din Marsilia sunt în hoteluri, potrivit listei publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.
Pe lângă cei care îşi vor exprima opţiunea la urnă, 43.003 români au ales să voteze prin corespondenţă, potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro.
Conform Biroului Electoral Central, ordinea pe buletinele de vot este următoarea: Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna - Alianţa USR PLUS, Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu - Alianţa UN OM, Bogdan Marian Stanoevici - independent, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu - independent. Ordinea candidaţilor a fost stabilită prin tragere la sorţi.
În eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, românii din diaspora pot vota, potrivit aceluiaşi orar, în zilele de 22, 23 şi 24 noiembrie.
MAE: Problemele tehnice şi numărul insuficient de membri ai biroului de votare-printre riscurile scrutinului din diaspora
Extenuarea personalului, eventualitatea unui număr prea mic de membri astfel încât biroul de votare să nu fie deschis sau problemele tehnice sunt câteva dintre vulnerabilităţile scrutinului la prezidenţiale din diaspora, a declarat, joi, Iulian Ivan, reprezentant cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
Informaţiile au fost obţinute, după ce ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a solicitat marţi reprezentanţilor misiunilor diplomatice ale României să comunice eventualele probleme pe care le au.
Ivan a afirmat, la o conferinţă de presă, că în birourile din diaspora o parte din membrii secţiilor de votare nu sunt acreditaţi pentru a îndeplini funcţia de operatori de calculator, fiind în imposibilitatea de a utiliza tabletele necesare la scrutin.
De asemenea, a spus reprezentantul MAE, există „riscul ca unii membri, cu precădere cei desemnaţi de formaţiunile politice, să nu se prezinte sau să nu îşi îndeplinească atribuţiile sau să părăsească biroul de votare în timpul procesului electoral”. Mai există, în locurile cu personal redus, „riscul neîntrunirii, la momentul deschiderii secţiilor de votare sau la orice moment, a numărului de membri necesari pentru funcţionarea acestora”.
În cazul în care fluxul celor care votează nu va fi constant pe perioada celor trei zile, există posibilitatea de a se crea cozi ce ar duce la epuizarea fizică a personalului, cu atât mai mult în secţiile ce au şi atribuţii specifice pentru votul prin corespondenţă. Ivan a spus că, în acest moment, 95 de secţii de votare au şi calitatea de birou electoral pentru votul prin corespondenţă.
El a afirmat că au fost semnalate cazuri în care procesele verbale de constituire a secţiilor de votare au fost transmise cu întârziere.
„În ciuda apelurilor lansate de Ministerul de Externe, unele partide au continuat să transmită liste cu reprezentanţi propuşi în toate secţiile de votare fără toate elementele de identificare cerute de lege”, a punctat reprezentantul MAE.
El a evocat şi eventuale disfuncţionalităţi tehnice.
„Aceste probleme semnalate de către reprezentanţii misiunilor diplomatice au fost transmise de către ministrul de Externe către Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Biroul Electoral pentru Secţiile de Votare în Străinătate solicitând întreprinderea tuturor demersurilor pentru a răspunde cu operativitate maximă solicitărilor formulate de preşedinţi, locţiitori sau membri ai secţiilor electorale din străinătate pe toată durata procesului electoral din străinătate”, a adăugat Ivan.
Potrivit acestuia, din Centrala MAE vor fi trimişi 91 de diplomaţi pentru a face parte din birourile din străinătate.
Românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile - vineri, sâmbătă, duminică- pentru a vota la urne preşedintele ţării. În total, au fost organizate 835 de secţii de votare pentru diaspora.
„Secţiile (...) au fost propuse ca urmare a consultărilor cu comunităţile de români (...) astfel încât acolo unde avem comunităţi mare de români aceştia să poată să vină la vot în condiţii mult mai normale decât s-au desfăşurat în mai. Acesta este scopul pentru care s-au făcut aceste 835 de secţii de votare. S-a avut în vedere amplasarea lor geografic cât mai aproape de comunităţile mari de români, să se preia din fluxurile care în mod normal veneau către secţiile de votare din oraşele mari”, a detaliat Ivan.
