Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ce şanse reale de integrare pe piaţa muncii din Ropmânia au bolnavii de Parkinson, având în vedere faptul că vârsta de pensionare a crescut la 65 de ani, iar boala poate apărea şi înainte de 40 de ani? Nici o şansă, spun reprezentanţii asociaţiilor care apără drepturile persoanelor cu handicap.
"E foarte greu să-şi găsească un loc de muncă în condiţiile în care în România sute de mii de bugetari sunt disponibilizaţi. Nu se doreşte angajarea unei persoane cu Parkinson. Stăm rău de tot la acest capitol în România. În general, când participă o persoană afectată de o dizabilitate la un concurs, deşi îl câştigă, i se spune că ar trebui să mai aştepte, în momentul cănd prezintă certificatul de handicap. Avem lege care le apără drepturile, dar angajatorii preferă să plătească amenda la stat decât să angajeze astfel de persoane. Nici măcar ANPH-ul nu a vrut să angajeze persoane cu handicap", a declarat dr Luminiţa Gheorghiu, preşedinte al Ligii pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România, în cadrul conferinţei de presă organizate prin campaniile Lundbeck România şi Teva, pe 30 septembrie la Bucureşti. În cadrul aceleiaşi conferinţe s-au dezbătut problemele bolii Parkinson, venindu-se astfel în întâmpinarea iniţiativei EPDA (European Parkinson's Disease Association), care lansează în cadrul Congresului Mondial de Parkinson de la Glasgow, campania pan-europeană "Viaţa cu Parkinson - simptome non-motorii".
În cadrul conferinţei s-a discutat posibilitatea adoptării unei legi speciale pentru bolnavii de Parkinson. Luminiţa Gheorghiu a mai adus în discuţie şi legea care priveşte scutirea de la plata impozitelor persoanele cu handicap de grad 1 şi 2. "Deşi există o legislaţie care a intrat în vigoare în luna mai referitoare la scutirea de plată a impozitului pentru pensionarii cu grad de handicap 1 şi 2, aceasta nu se aplică deoarece nu există norme, iar răspunsurile pe care le primim arată că s-ar putea aplica abia din 2011", a subliniat preşedintele Ligii pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România.
La conferinţă au mai participat prof. dr Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Ioan Uivarosi, secretar general al Colegiului Farmaciştilor din România, Ioana Cacoveanu, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România şi Octavian Ciobanu, de la Asociaţia Antiparkinson.
În Romania există 72.000 de persoane diagnosticate cu boala Parkinson. "Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă după Alzheimer. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţii cu Parkinson nu se cunoaşte cauza, ci doar la 5-10% dintre aceştia există o cauză genetică, dar şi aici modificările genetice sunt diferite", a explicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru. Societatea de Neurologie din România a publicat anul acesta ghiduri de diagnostic şi tratament care au fost adoptate de către Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România, urmând ca prin ordin al ministrului să fie publicate şi în Monitorul Oficial. Implementarea acestor ghiduri revine SNR şi părţilor administrative. Va apărea în curând şi o carte cu noutăţi în tratamentul Parkinsonului realizat de către SNR.
Specialiştii spun că numărul real al bolnavilor este mult mai mare din cauza ratei scăzute de diagnostic. Lipsa unui test clinic concludent şi reticenţa pacienţilor de a se prezenta la consult fac ca boala Parkinson să fie diagnosticată tardiv. Conform unui studiu EuroPa, la nivel european, costul social anual generat de un bolnav de Parkinson oscilează între 5.240 de euro şi 19.620 de euro, astfel încât, pentru 70.000 bolnavi, cheltuielile anuale se situează între 350 milioane de euro şi 1,3 miliarde de euro.
