Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Medici de la mai multe spitale din ţară s-au plâns că li se opreşte lunar, conform fluturaşului de salariu, o cotizaţie pentru sindicat, deşi nu sunt şi nici nu au fost vreodată membri de sindicat. Este vorba de un procent cuprins între 0,6-1% din salariul brut. Motivul aparent al acestor rețineri ar fi că toți salariații din Sănătate beneficiază de drepturile minimale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă (CCM), semnat între mai multe organizaţii sindicale şi Ministerul Sănătăţii.
„Mi se rețin 19 lei, adică 0,6% din salariul de bază. Oficial, nu ni s-a spus niciodată de ce, pentru cine şi cum sunt utilizați. Înțeleg că pentru negocieri, pentru organizarea de cursuri de perfecționare. Poate la asistente o fi valabil. Dar la medici, nu. Eu nu am beneficiat în niciun fel de pe urma cotizației. În plus, am întrebat unde se duc banii. Nu am primit niciun răspuns. Eu nu am nevoie de sindicat să îmi negociez salariul”, ne-a mărturisit un medic care a preferat să-şi păstreze anonimatul, spunând că unul dintre liderii SANITAS i-a ameninţat cu procese. Inclusiv rezidenților din primul an, din salariul de circa 1.000 de lei li se oprește, conform statului de plată, o cotizație de „nesindicalist”. „Mi se opreşte automat pe fluturaş. Nu am semnat nimic şi chiar au fost unii colegi care au făcut scandal, dar tot nu au putut să nu mai cotizeze”, ne-a spus un rezident revoltat de la Spitalul Universitar din Bucureşti, care susține că banii se duc chiar în conturile sindicaliştilor – adică tocmai aceia despre care doctorii au afirmat de nenumărate ori că nu le reprezintă interesele.
Am solicitat managerului Spitalului pentru Copii „M.S. Curie” din Capitală să ne spună de ce sunt reţinute aceste sume din salariile angajaţilor, deşi nu au semnat adeziuni la sindicat şi nici nu şi-au dat acordul în acest sens, unde ajung aceşti bani şi la ce sunt utilizaţi. Acesta ne-a comunicat că „nu se opreşte o cotizaţie pentru sindicat din salariul cadrelor medicale, ci o contribuţie de minimum 0,6% stipulată în Contractele Colective de Muncă”.
Conform directorului, contribuţia „se constituie într-un fond separat, administrat prin negociere între angajator şi organizaţiile sindicale, de care pot beneficia toţi salariaţii unităţii pentru pregătirea şi desfăşurarea negocierilor colective, dialogului social, precum şi în alte scopuri stabilite prin acordul părţilor. Această contribuţie nu poate fi folosită decât de una din părţile semnatare, cu acordul scris al părţilor”. Deşi am insistat să aflăm, concret, ce sume s-au strâns în acest “„fond separat” şi, mai ales, de către cine şi pentru ce anume au fost folosiţi aceşti bani, nu ni s-a mai răspuns.
Acelaşi pasaj din CCM ne-a fost citat şi de vicepreşedintele SANITAS, Marius Sepi, care spune că nu are cum să ştie câţi bani se adună, per total, şi nici cum sunt folosiţi peste tot. „Dacă într-un spital sunt două organizaţii sindicale semnatare ale contractului (n.r. - CCM la nivel de unitate), acel fond este gestionat de cele două sindicate împreună cu administraţia spitalului. Dacă ei decid să cumpere uniforme, cumpără uniforme”, ne-a exemplificat Marius Sepi.
„Un abuz de forță al sindicaliștilor”
Specialiştii în Dreptul muncii consultaţi de Jurnalul Naţional spun că esența unui sindicat constă în reprezentativitate, iar drepturile câştigate în urma acestor negocieri ale sindicatelor sunt nediscriminatorii. „Sindicatul, în cadrul negocierilor, reprezintă doar membrii săi şi interesele imediate ale acestora, care pot coincide sau pot fi diferite faţă de ale altor angajați, care nu sunt membri. Impunerea reținerilor pentru nemembri nu este altceva decât un abuz de forță al sindicaliștilor în faţa angajaților nemembri, deși ar fi trebuit să îi protejeze şi pe aceștia şi nicidecum să îi supună unui abuz”, ne-a declarat avocatul specializat în Dreptul muncii, Cătălin Roman, „Piperea şi Asociaţii”.
Legalitatea prevederilor ART. 9 din contractul colectiv de muncă pentru 2014-2015 poate fi pusă la îndoială. Sunt niște tertipuri folosite de sindicate doar pentu a-şi mări nejustificat patrimoniile.
Cătălin Roman, avocat
Potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, salariul este un „bun” şi orice reţinere fără acordul liber exprimat al angajatului reprezintă un atentat la dreptul de proprietate
Sindicatele au căzut la pace cu fostul ministru al Sănătăţii
În toamna lui 2013, sindicaliştii din Sănătate ameninţau cu greva generală, cereau majorări salariale şi demisia ministrului de atunci, Eugen Nicolăescu. La finalul lunii noiembrie 2013 însă, grevele anunţate au fost suspendate.
Marius Sepi, vicepreședintele Sanitas, a spus atunci că “serviciile în domeniul sănătății își vor relua linia normală”, iar fostul ministru a dat asigurări că “nu vor mai fi perturbări”. Tot atunci a fost semnat şi Contractul colectiv de muncă la nivel de Sector de Activitate “Sănătate. Activităţi veterinare” pe anii 2014-2015 - primul document de acest fel din ultimii 20 de ani care îi viza pe toţi cei peste 220.000 de angajaţi din sistem sanitar - încheiat între Ministerul Sănătăţii şi şase mari organizaţii sindicale: Federaţia SANITAS, Centrala Naţională Sindicală din Sănătate şi Asistenţă Socială, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Sindicală Naşională Meridian.
După doi ani, salariile medicilor au fost majorate. Însă, doar la presiunea celor coalizaţi pe Facebook.
Citește pe Antena3.ro
