Şcoala începe în şantier

Şcoala va începe printre moloz, în clădiri de împrumut, în foste IAS-uri, în cămine culturale sau în încăperi unde tavanul riscă să le cadă în cap elevilor care au avut ghinionul să fie înscrişi la cele circa 4.000 de unităţi de învăţământ pentru care nu s-au mai găsit bani de reparaţii.

Lucrările, începute sau contractate în urmă cu mai bine de un an, au fost abandonate în mai multe judeţe ale ţării din cauza lipsei fondurilor. După ce Ministerul Educaţiei "a beneficiat" de o primă rectificare bugetară în minus în primăvară, în urmă cu două zile Guvernul a anunţat că mai taie câţiva lei de la Educaţie.

În aceste condiţii, aproximativ 4.000 de şcoli nu îşi vor putea primi elevii peste mai puţin de trei săptămâni, adică la 14 septembrie. Cele mai multe şantiere au fost lăsate în paragină de constructorii care nu şi-au mai primit banii, iar autorităţile locale aşteaptă inutil salvarea de la Ministerul Educaţiei.

ÎN REPARAŢII DE ŞASE ANI
Nici în Bucureşti lucrurile nu stau mai bine. Deşi lucrările sunt gata în proporţie de 85%, şcolile incluse în programul de reabilitare finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) sunt fie în şantier, fie nerenovate. În programul BEI sunt incluse mai mult de jumătate din şcolile gimnaziale bucureştene, mai precis 102 din cele 180, iar la această oră numai opt sunt gata să-şi primească elevii, însă alte 14 vor fi finalizate până la 14 septembrie. Celelalte şcoli sunt în diferite stadii ale procesului de reabilitare, de la licitare şi atribuire a lucrărilor la cel de execuţie.

Programul BEI, prin care trebuiau reabilitate 102 şcoli din Bucureşti, avea termen-limită anul 2008, însă lucrările au trenat. Cele mai mari probleme sunt la 11 clădiri la care reparaţiile au debutat în urmă cu şase ani, la iniţierea proiectului, dar care nu sunt gata nici acum. Anul trecut a fost reziliat contractul cu firma contractoare General Construct, dar, din cauză că societatea a dat în judecată Primăria, nu s-au reluat, deocamdată, licitaţiile. În această situaţie se află şi elevii şcolilor nr. 311 şi nr. 3, care învaţă deja de câţiva ani în alte unităţi de învăţământ.

Potrivit situaţiei prezentate de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, din cele 457 de unităţi de învăţământ din Capitală, 40 sunt fără autorizaţie de funcţionare, iar alte 52 sunt în curs de autorizare până la începerea anului şcolar.

LA CURSURI ÎN DISPENSAR
În judeţul Vaslui, aproape 1.000 de elevi vor învăţa în şcoli care sunt la un pas de a se dărâma, din cauză că statul nu a putut investi în reparaţia şi reconsolidarea clădirilor. Criza economică a blocat lucrările de construcţie. Aproape 200 de şantiere au fost închise, iar alte 51 de şcoli aşteaptă o rectificare bugetară cu plus pentru a putea fi finalizate reparaţiile strict necesare până la sfârşitul anului. "Ştim că sunt situaţii grave, dar nu avem ce face. Voi avea o discuţie cu doamna ministru Andronescu, să văd ce se poate face, dar nu sunt bani, e foarte greu", spune Ioan Ţibulcă, prefectul de Vaslui.

În cele 200 de şcoli care se află în construcţie sau reabilitare investiţiile au fost începute de Ministerul Educaţiei, în parteneriat cu primăriile, în urmă cu un an sau chiar doi. Acum, nici una dintre părţi nu mai poate plăti constructorii. Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui a trimis memorii peste memorii la Ministerul Educaţiei şi la Guvern, în speranţa că va obţine un sprijin financiar pentru finalizarea lucrărilor.




Inspectorul şcolar general al ISJ, Vasile Mariciuc, spune că "ar fi nevoie de numai 17 milioane de lei şi cel târziu până la 15 noiembrie toate cele 51 de şcoli ar putea fi date în folosinţă. Dacă banii ar veni până la 1 septembrie, o parte din şcoli ar fi gata şi la 15 septembrie".

Dacă solicitarea va fi aprobată, elevii din Laza, Fălciu, Zăpodeni, Olteneşti, Negreşti, dar şi din alte localităţi nu vor mai fi nevoiţi să înveţe şi în acest an în băncile în care au învăţat şi bunicii lor. În localitatea Fâstăci, 317 elevi vor începe anul şcolar în spaţiile în care au studiat şi în 2008, respectiv în cantonul silvic şi în dispensarul din localitate. În judeţul Mureş, copiii din localitatea Tirimia vor învăţa în căminul cultural.

REVENDICATE, NEREPARATE
Peste 150 de şcoli din judeţul Timiş au primit aviz nefavorabil de funcţionare de la inspectorii sanitari, multe dintre acestea nefiind renovate, din cauză că imobilele sunt revendicate. Circa 80 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş, din cele aproximativ 700, sunt revendicate de proprietari. Dintre acestea, unele au fost deja retrocedate, mai exact peste 40, iar pentru altele primăriile sunt nevoite să achite chirie, pentru ca elevii să-şi poată urma cursurile.

În localitatea Cenei, spre exemplu, nici măcar igienizarea unităţii de învăţământ nu se poate face în totalitate, din cauza fondurilor insuficiente. Asta, pentru că unitatea a fost revendicată şi retrocedată. Edilul-şef al localităţii, Gabriel Ilaş, declară că există un contract de închiriere pentru doi ani cu proprietarul de drept, iar investiţiile într-o clădire care nu aparţine administraţiei locale nu sunt justificate. Elevii şcolii primare din Cenei ar putea fi mutaţi, din cauza faptului că şcoala nu este autorizată, în clădirea grădiniţei, construită de Primărie. "Şcoala este începută, dar, cu această criză, nu ştim dacă vor veni banii necesari", a adăugat primarul Ilaş.

 

Şcoli clujene fără autorizaţii în rural
Din 515 şcoli câte are judeţul Cluj, doar 316 au autorizaţie sanitară de funcţionare, după cum spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Anca Radu. Cele mai multe dintre şcolile fără autorizaţie se confruntă cu probleme de infrastructură, nerezolvate de autorităţile locale din mediul rural. Această cifră reprezintă 34% din şcolile judeţului, cele mai multe aflate în mediul rural. "În 90% din cazuri, problema rezidă în lipsa de infrastructură, în special de apă potabilă.

Cele mai multe nu au apă potabilă şi asta din cauză că localitatea nu este racordată la reţeaua de alimentare cu apă", precizează Anca Radu. Mai există şi şcoli în municipiu care au nevoie de reparaţii, iar în câteva din cartierele Clujului se mai lucrează la renovări. Autorităţile spun că lucrările vor fi terminate la termen. "Cele mai multe lucrări vizează refacerea tencuielii căzute de pe clădirile şcolilor sau lipsa gardurilor", a mai precizat Anca Radu, care a adăugat şi faptul că anul 2009 a adus o scădere a fondurilor disponibile pentru aceste lucrări.

•Lacrima Andreica

 

Lucrări abandonate la Suceava
Cu câteva săptămâni înainte de începerea noului an şcolar, situaţia în unităţile de învăţământ sucevene este de-a dreptul îngrijorătoare. Lucrările de reconstrucţie, reabilitare sau cele de reparaţii capitale, sistate din cauza lipsei banilor, fac ca zeci de şcoli să nu-şi poată primi elevii la cursuri. Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, în această situaţie se află 60 de şcoli din totalul de 927 care funcţionează în judeţ. În 27 de şcoli, sălile de clasă sunt pline de moloz, fără mobilier, fiind dezafectate în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare care nu au mai fost finalizate.

Şeful IŞJ, Petru Carcalete, spune că şcolile au acumulat datorii la constructori de 25 milioane de lei şi că pentru finalizarea lucrărilor începute este nevoie de alte 160 milioane de lei. Tot din cauza lipsei banilor, 147 de şcoli nu s-au aprovizionat cu combustibil pentru sezonul rece. Consiliul Judeţean Suceava a alocat, în ultima şedinţă, 600.000 de lei pentru cinci şcoli din judeţ, în vederea efectuării reparaţiilor necesare, însă autorităţile aşteaptă sprijin consistent de la Ministerul Educaţiei.
• Nicu Amurăriţei

 

Clădiri cu moloz sau închise definitiv
În 31 de şcoli din judeţul Gorj au loc lucrări de investiţii, iar în 18 dintre acestea se speră ca molozul să fie înlăturat şi curăţenia finalizată până la 15 septembrie. 13 şcoli însă vor rămâne în şantier până în decembrie 2009. În municipiul Galaţi, situaţia nu este mai roz. Din declaraţiile primarului Dumitru Nicolae, doar la trei din cele 12 şcoli în care se realizează noi investiţii se vor finaliza lucrările la începutul anului şcolar.

De asemenea, 239 de şcoli din judeţ, din totalul celor 510, nu au autorizaţii de funcţionare. Inspectorul şcolar general, Doru Resmeriţă, a precizat că la această dată 251 de şcoli au autorizaţie sanitară de funcţionare, iar 20 sunt în curs de autorizare. Potrivit oficialului ISJ Galaţi, numărul mare al şcolilor neautorizate este cauzat de lipsa racordării acestora la alimentarea cu apă curentă, dar şi de faptul că directorii unităţilor de învăţămînt nu au cerut acest aviz. Cele mai multe şcoli neautorizate se află în mediul rural.

Reducerea cheltuielilor din învăţământ a condus şi la situaţii hilare. Inspectorul general a anunţat desfiinţarea a 520 de posturi, prin comasarea a 26 de şcoli. Una din şcolile desfiinţate este cea din satul Pleşa, comuna Bereşti Meria, unde, pe banii Băncii Mondiale, tocmai se finalizase construcţia unei şcoli noi. Astfel, elevii din Pleşa vor parcurge zilnic 17 km până la şcoala din Bereşti, deşi au şcoală nouă în sat.
• Daniel Mihalaşcu