Scriitoarea Herta Muller, victima rivalităţilor politice în Germania

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură a devenit o victimă a rivalităţilor politice existente între partenerii marii coaliţii social-democrat/creştin-democrate care se află în fruntea Guvernului landului federal Berlin, prezidat de primarul guvernator social-democrat, Klaus Wowereit.

Frecuşuri în coaliţie
Gîlceava izbucnită zilele trecute între social-democraţii şi creştin-democraţii care alcătuiesc marea coaliţie de guvernare a landului federal Berlin a stîrnit multe speculaţii şi a furnizat presei aflate în acalmie de vară un subiect tocmai binevenit, comentează RFI.
Ziarul local Berliner Morgenpost a fost primul care a difuzat în urmă cu cîtva timp ştirea că Senatul Berlinului (adică Parlamentul regional al acestui land federal) a refuzat să-i acorde Hertei Müller titlul de „cetăţean de onoare”. Ştirea referitoare la laureata Premiului Nobel pentru Literatură (2009) născută în România a fost preluată imediat de către alte ziare şi de radiodifuziunea germană, iar unii comentatori s-au grăbit să hiperbolizeze această întîmplare acordîndu-i o dimensiune politică suprarealistă.
Un răspuns limpede şi plauzibil la întrebarea de ce tocmai un land guvernat de către o coaliţie social-democrat/creştin-democrată în frunte cu un primar guvernator (funcţie echivalentă a unui prim-ministru de land) social-democrat refuză să-i acorde scriitoarei titlul de „cetăţean de onoare” nu s-a dat.

A supărat social-democraţii
Presa conservatoare insinua că Herta Müller ar fi devenit o victimă a social-democraţilor care nu o pot ierta pentru criticile ei la adresa comuniştilor, uitînd că nimeni altul decît social-democratul Michael Naumann, care între anii 1998 şi 2001 a fost ministru federal de stat pentru Cultură în Guvernul german, a propus-o pe Herta Müller din partea Germaniei pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Tot Naumann a fost cel care în 2009 a elogiat-o pe laureata celui mai important premiu literar din lume într-un text antologic apărut în publicaţia Die Zeit (din 9 octombrie 2009), în care a făcut o paralelă între Herta Müller şi marele poet romantic Heinrich Heine (1797-1856). În pofida comentariilor din presa germană, nu a fost găsit răspunsul plauzibil la întrebarea de ce i s-a refuzat Hertei Müller acordarea titlului.
Deputatul creştin-democrat Michael Braun care a înaintat propunerea, chipurile, în numele unor intelectuali, a declarat televiziunii RBB că însuşi primarul guvernator, Klaus Wowereit, s-ar fi opus propunerii. Acelaşi Braun, relatează tot RBB, a reuşit să-i convingă şi pe reprezentanţii altor partide din Senat, creştin-democraţi, ecologişti şi post-comunişti (din Partidul Stîngii), să voteze în favoarea propunerii. Doar social-democraţii, care deţin majoritatea în Senat (adică-n Parlamentul regional), s-au opus.
Purtătorul de cuvînt al Senatului, Richard Meng, a spus ziarului Berliner Morgenpost că discuţiile privind acordarea titlului sunt „confidenţiale“ şi ca atare, el nu este autorizat să facă alte declaraţii.

Plachetă, nu titlul de „cetăţean de onoare”
Potrivit ziarului Süddeutsche Zeitung, Herta Müller urmează să fie distinsă doar cu placheta „Ernst Reuter“. Această plachetă, care poartă numele primarului guvernator social-democrat al Berlinului Occidental din 1948, se conferă unor personalităţi cu merite deosebite în domeniul ştiinţific, economic, politic şi artistic.
Cei distinşi cu această plachetă nu se bucură de anumite facilităţi financiare sau materiale, pe cînd „cetăţenii de onoare” beneficiază de un loc de veci finanţat de landul Berlin şi un abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun. Totodată, deţinătorii titlului „cetăţean de onoare” îşi pot alege un artist care să le picteze portretul ce va fi expus la sediul primăriei centrale, mai scriu sursele citate.

Rivalităţi politice
Titlul onorific a fost introdus în anul 1813. De atunci pînă astăzi a fost acordat unui număr de 116 de personalităţi. (Între aceştia s-au aflat şi cîţiva criminali de război şi însuşi Hitler. În urma unei directive a comisiei aliate de control, emisă în anul 1946, criminalilor nazişti le-a fost retras automat titlul onorific).
Potrivit directorului Casei Literaturii din Berlin, Ernest Wichner, şi el originar din România ca şi Herta Müller, cauza pentru decizia paradoxală a Senatului sunt rivalităţile politice existente între fracţiunea social-democrată şi cea creştin-democrată. 
Refuzul social-democraţilor, a declarat Wichner pentru Deutschlandradio Kultur, nu este nimic altceva decît un gest de gelozie sau supărare faţă de propria lipsă de fantezie că nu le-a venit lor ideea de a înainta propunerea.
Purtătorul de cuvînt al Senatului, Richard Meng, a spus ziarului Berliner Morgenpost că discuţiile privind acordarea titlului sunt „confidenţiale“ şi ca atare, el nu este autorizat să facă alte declaraţii.
Verdictul final se va da după vacanţa de vară, cînd Senatul va dezbate din nou acordarea titlului de cetăţean de onoare al Berlinului scriitoarei Herta Müller.