Apariţia în mass-media a unor pasaje din stenogramele de la dosarul pedelistului Dan Păsat, precum şi din referatul procurorilor DNA prin care s-a cerut arestarea preventivă a deputatului, a determinat DNA să ia poziţie.
Printr-un comunicat oficial suntem informaţi că “DNA nu a furnizat mass-mediei nici copii ale referatului menţionat, nici orice fel de alte materiale susceptibile a constitui mijloace de probă”.
“Precizăm că DNA rămâne consecventă principiului caracterului preponderent nepublic al urmăririi penale enunţat şi în Raportului inspecţiei judiciare 2423/IJ/1889/SIJ/739/SIP/2010 aprobat de Plenul CSM la data de 16 decembrie 2010 prin hotărârea nr. 1269/2010, potrivit căruia <>. în conformitate cu prevederile legale în vigoare, DNA a transmis ministrului Justiţiei, la data de 7.10.2010, copii ale documentelor relevante în susţinerea cererii de arestare preventivă a deputatului Dan Păsat, respectiv referatul şi 18 volume conţinând un număr total de 5.933 file. O copie a referatului a fost transmisă şi procurorului general al PICCJ. La data de 9.11.2010 ministrul Justiţiei a înaintat solicitarea DNA însoţită de referatul procurorului şi de cele 18 volume către Camera Deputaţilor. La data de 22.11.2010, preşedintele Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a solicitat prin adresă Direcţiei Naţionale Anticorupţie să comunice toate documentele existente la dosarul de urmărire penală, cu motivarea că deputatul Dan Păsat a solicitat un termen de 30 de zile pentru a studia materialul cauzei şi a formula punct de vedere, aspecte agreate de membrii Comisiei. Prin urmare, la data de 29.11.2010 DNA a transmis Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi două CD-uri sigilate conţinând convorbiri ambientale şi convorbiri telefonice ale căror transcrieri se află la dosar.
Având în vedere cele menţionate mai sus, raportat la faptul că fragmente din documente ale dosarelor aflate în instrumentarea DNA au ajuns în spaţiul public, Biroul de informare şi relaţii publice subliniază că instituţia nu este în măsură să gestioneze acele situaţii în care, copii ale documentelor din dosare penale ajung şi în posesia altor instituţii care, prin lege, sunt abilitate să le deţină.”