Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hidroelectrica va înregistra în acest an pierderi de 100 milioane euro din cauza secetei, care a determinat scăderea producţiei la un minim istoric, de 12 TW, a declarat Remus Borza, reprezentantul EuroInsol, administratorul judiciar al companiei. În plus, administratorul judiciar a adăugat că veniturile companiei au scăzut cu 800 milioane lei în 2012 şi că rezultatele pentru anul 2012 au fost reevaluate.
Dacă la începutul anului Borza estima un profit de 100 milioane euro pentru Hidroelectrica în 2012, seceta prelungită a afectat sever producţia de energie a companiei şi veniturile. "Pierderile estimate pentru Hidroelectrica în 2012 se ridică la aproximativ 100 milioane euro. În 2012 producţia va înregistra un minim istoric, de 12 TW, din cauza secetei, faţă de estimarea de 15,6 TW. În primele şase luni ale anului 2012, pierderile s-au ridicat la 60 milioane euro. Anul 2012 este al doilea an extrem de secetos", a afirmat Borza, sâmbătă, cu prilejul inaugurării lucrărilor de retehnologizare a ecluzei de la Porţile de Fier I. Într-un an hidrologic normal compania produce în medie 15 TWh de energie. Compania a consemnat anul trecut venituri de 3,18 miliarde de lei (737,2 milioane de euro), cu 6,7% mai mici comparativ cu nivelul de 3,41 miliarde de lei din 2010. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie.
Borza: "Statul, cel mai deştept băiat"
Ecluza românească de la Barajul Porţile de Fier I a fost repusă sâmbătă în funcţiune, după ce aproape timp de un an şi jumătate a fost închisă pentru efectuarea ultimei etape a lucrărilor de reabilitare. "Prin repunerea în funcţiune a acestui obiectiv, indicele de tranzitare a navelor fluviale prin ecluză a crescut considerabil. Din păcate, ecluza nu aduce profit pentru Hidroelectrica, ci doar pentru instituţiile cu responsabilităţi de administrare a transportului naval. Din acest motiv se impune ca şi Guvernul să sprijine financiar investiţia făcută aici", a susţinut Borza.
EuroInsol a transmis o solicitare Ministerului Economiei pentru plata sumei de 30 milioane euro, cu care s-a angajat să contribuie la retehnologizarea ecluzei Porţile de Fier I, litigiul urmând să fie soluţionat prin efectuarea unei compensări prin dividendele deţinute de minister la Hidroelectrica, aspus Borza. "În 19 septembrie 2012 am transmis o cerere către Ministerul Economiei pentru a veni cu banii necesari pentru lucrările Hidroelectrica, în condiţiile în care trebuia să participe la investiţie", a afirmat Borza.
Investiţia totală în retehnologizarea ecluzei Porţile de Fier I s-a ridicat la 63 milioane euro. "Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri trebuia să participe la proiectul retehnologizării ecluzei de la Porţile de Fier I cu 30 milioane euro. Însă, s-ar putea ca cel mai deştept băiat dintre băieţii deştepţi să fie statul român. După anul 2000 s-a pus problema reabilitării obiectivului, în 2004 s-au aprobat indicatorii tehnico financiari. Cu suma de 147 milioane lei trebuia să vină statul ulterior. Dar numai Hidroelectrica a venit cu banii. Statul a înţeles doar să ceară bani de la Hidroelectrica pentru diverse investiţii, la care componenta energetică era secundară, principalii beneficiari fiind Ministerul Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, spre exemplu pentru lucrări de irigare în Gorj, în Dolj sau consolidări de maluri. Sunt cinci investiţii, în valoare totală de un miliard de euro", a explicat Remus Borza.
Debitul Dunării, sub media anuală
Hidrologii anunţă o scădere a debitului Dunării pentru perioada următoare.
"Debitul Dunării va înregistra o scădere, în perioada următoare, până la o valoare de 2.700 mc/s, cu peste o mie de metri cubi sub media multianuală a lunii octombrie", potrivit prognozei specialiştilor hidrologi de la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). Astfel, până în data de 12 octombrie, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi scădere uşoară, situându-se la valori cuprinse între 2.700 şi 3.000 mc/s, sub media multianuală a lunii octombrie de 3.850 mc/s. În ceea ce priveşte debitele de pe râuri, se anunţă valori în general staţionare, mai puţin pe cursurile superioare ale Crişului Alb şi Crişului Negru, pe cursul mijlociu al Timişului, unde vor fi în uşoară scădere, dar şi pe cursul inferior al Bârzavei, unde vor fi în creştere din cauza propagării. Pe de altă parte, se va menţine fenomenul de "sec" pe multe râuri mici şi pâraie din bazinele hidrografice: Someş, Crişuri, Mureş, Moraviţa, Amaradia, Oltul inferior, pe unii afluenţi ai Siretului (Ozana, Cracău, Bolatău, Agapia, şuşiţa, Putna, Bârlad) şi pe unii afluenţi ai Bârladului şi Jijiei.
