UPDATE 12:05 - Sotia sefului de la Evidenta Populatiei Sector 1 Adrian Toma neaga orice legatura intre ancheta privind acordarea nelegala de cetatenie unor cetateni moldoveni si decesul acestuia, spunand ca era bolnav de mai mult timp si trebuia sa fie operat pe cord, pentru dublu bypass si pentru a-i fi montate sase stenturi, insa nu a fost de acord cu interventia pentru ca ii era teama.
Potrivit sotiei lui Adrian Toma, acestuia i s-a facut rau in aceasta dimineata, in timp ce era acasa, fiind chemata ambulanta prin numarul 112. Echipajul medical a incercat aproximativ 55 de minute sa il resusciteze, insa fara rezultat. Ea a precizat ca Adrian Toma s-a simtit rau si nu a dormit aproape deloc miercuri noapte.
Seful de la Evidenta Populatiei sector 1, Adrian Toma, a murit in aceasta dimineata dupa ce a fost anuntat ca unii dintre subalternii sai sunt audiati in ancheta privind acordarea nelegala de cetatenie unor cetateni moldoveni. Acesta a facut stop cardiac. Barbatul nu era vizat de ancheta.
Seful Serviciului pentru Evidenta Persoanelor Sector 1 nu are nicio calitate in acest dosar, el fiind anuntat de colegi, in timp ce era acasa, ca doi subalterni au fost ridicati pentru audieri.
Citeste si Spaga pentru pasapoarte. Trei persoane, retinute pentru acordare nelegala de cetatenie romana unor moldoveni
In ampla ancheta privind acordare nelegala a cetateniei romane unor moldoveni sunt suspectate de implicare in activitatea infractionala 20 de persoane cu dubla cetatenie romana si moldoveana care au intermediat activitatile infractionale, doi lucratori ai Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC), doua persoane angajate pe baza de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenta persoanelor Bucuresti-Biroul de evidenta a persoanelor nr. 5 si doi lucratori de la Serviciul de Stare Civila Sector 1 (la transcriere de acte de stare civila), informeaza Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ).
Procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din PICCJ, in timpul perchezitiilor derulate, au identificat si ridicat diferite sume de bani in lei si valuta (mii de euro) si documente de stare civila.
"Pana in acest moment al urmaririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul ca, au existat doua situatii care au determinat tendinta cetatenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, functionarii romani, in vederea redobandirii cetateniei: in primul rand erau motivati de faptul ca, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobandire a cetateniei romane si a actelor insotitoare, se face, conform legii, personal de catre persoana interesata. In al doilea rand, pentru cetatenii moldoveni, plecati cu viza, din Republica Moldova, la munca in tarile Uniunii Europene, deplasarea in Romania in scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de munca avut in cadrul tarilor UE (deoarece unii dintre ei continuau sa lucreze fara forme legale, chiar si dupa expirarea termenului de sedere legal)", explica Parchetul ICCJ.
Metoda folosita consta in remiterea de catre cetatenii din Republica Moldova interesati a actelor si sumelor de bani intermediarilor (de regula persoane cu dubla cetatenie - romana si moldoveana). Modalitatea folosita era realizata prin intermediul unor carausi (soferi de microbuze care efectuau curse regulate intre municipiul Chisinau si municipiul Bucuresti), iar cetatenii moldoveni aflati pe teritoriul tarilor UE, remiteau sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legala care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, in randul lucratorilor Autoritatii Nationale pentru Cetatenie, lucratori coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobandire a cetateniei in circuit si depuneau diligente pentru ca aceste dosare sa fie lucrate, in regim prioritar si nu in ordinea inregistrarii lor.
Ulterior redobandirii cetateniei romane, moldoveni (deveniti si cetateni romani) cointeresati in dobandirea pasaportului romanesc, acelorasi intermediari le remiteau sume cuprinse intre 50 euro - 250 euro. Acestia cointeresau mai departe unii functionari de la Starea Civila Sector 1 Bucuresti, care primeau sume de cinci euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civila romanesc si solutionau cu celeritate cererile, reducand termenul de la opt luni la o luna sau chiar la zece zile.
Dupa obtinerea actelor de stare civila romanesti, aceiasi intermediari, contra unei sume de 100 euro/pasaport, interveneau pe langa functionari din cadrul Directiei Generale Pasapoarte pentru emiterea cu celeritate a pasapoartelor romanesti.