Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primăria Capitalei aruncă milioane de euro pe studii de fezabilitate fără finalitate. Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat recent mecanismul de făcut bani din proiecte care nu devin niciodată realitate, dar încă nu a ajuns şi la marile proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Bucureştiului. În prag de sărbători, consilierii locali ar putea aproba noul PIDU, despre care mulţi specialişti spun că este imposibil de realizat din punct de vedere tehnic şi chiar în contradicţie cu necesităţile reale de dezvoltare, numai că studiile de fezabilitate aduc milioane de euro unor firme.
Conform estimărilor unor specialişti în construcţii, studiile de fezabilitate pentru realizarea proiectelor din noul Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) a centrului Capitalei ar depăşi 5 milioane de euro. Acest PIDU este el înşuşi un SF, care nu ţine cont de nicio realitate a Bucureştiului de astăzi. „Întregul proiect ar costa circa 250 de milioane de euro, din care o mare parte ar putea fi suportată din fonduri europene.
S-ar putea ca primele proiecte să apară în 2-3 ani, iar cele mai mari ar putea dura chiar 7-8 ani”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei. Proiectul prevede, printre altele, închiderea pentru traficul rutier a unui tronson din Bulevardul Unirii și transformarea lui și a Pieței Constituției în zonă pietonală.
Unde se duc 50 de milioane de euro din banii contribuabililor
Cofinanţarea din partea Primăriei Capitalei ar fi de 20%, adică 50 de milioane de euro. Dar până la lucrările propriu-zise trebuie să se facă studiile de fezabilitate şi studiile de impact de mediu, rutier, cultural etc. „Foarte mulţi îşi doresc banii pe aceste studii de fezabilitate, care sunt foarte scumpe, mai ales pentru că terenul este foarte prost. Tunelurile se fac în zone tari, de rocă, unde potenţialul de prăbuşire este foarte redus. Este nevoie de utilaje speciale şi foarte mulţi bani pentru construirea lor, deci nu rentează. Să nu uităm că toate lucrările de construcții de infrastructură din ultimii 26 de ani – drumuri, poduri, autostrăzi - au avut un buget iniţial, de fiecare dată depăşit cu mult, pentru că se dau nişte soluţii, apoi se revine asupra lor, după ce s-au pierdut deja banii. De cele mai multe ori se fac studiile de fezabilitate şi abia apoi se gândesc cei care au propus proiectele că sunt imposibil de realizat”, spune Nicolae Boţu, specialist în Studii de Fezabilitate, profesor la Facultatea de Construcţii de la Iaşi. Specialiştii se aşteaptă ca în zona Palatului Parlamentului şi de-a lungul cursului Dâmboviţei să fie „accidente geologice” sau izvoare, care îngreunează lucrările de construcţi, mai ales la pasajele subterane.
Cine câştigă din acest proiect fantasmagoric?
Acest PIDU pentru zona centrală a Capitalei pare să aibă un sprijin larg în rândul consilierilor generali. „Poate din punct de vedere al traficului va fi un blocaj, dar aşa cum arată proiectul la final, cred că e unul bun pentru reabilitarea centrului, zonei istorice. Bulevardul Unirii se va transforma şi se va revigora din punct de vedere cultural”, spune Ştefănel Dan Marin, fost primar interimar.
Proiectul Uranus este continuat în logica urbană a noului PIDU, însă specialiştii în construcţii spun că este imposibil de realizat. Anul trecut s-a stabilit că tronsonul doi al viitorului bulevard Buzeşti-Berzei-Uranus va avea aproximativ trei kilometri, câte două benzi pe fiecare sens şi spaţiu inclus pentru linia de tramvai. Tunelul ar trebui să treacă pe sub dealul Parlamentului, va subtraversa Calea 13 Septembrie şi va ieşi pe strada Uranus, imediat după Calea 13 Septembrie, se arată în documente. Tunelul a fost gândit astfel încât să fie coordonat cu construcţiile existente în zonă, dar şi cu cele viitoare, respectiv Catedrala Mântuirii Neamului şi un hotel pentru Palatul Parlamentului.
Toate reglementările rutiere care presupun reducerea capacităţii de circulaţie pe unele artere, cuprinse în proiectul menţionat, vor fi analizate numai în funcţie de rezultatele unui studiu de circulaţie, atât la faza de avizare, cât şi la cea de execuţie efectivă a lucrărilor aferente proiectului.
Poliţia Rutieră
Conform PIDU, centrul oraşului ar deveni pietonal, sfidând vechiul proiect Uranus, pentru care s-au demolat câteva sute de imobile, în ultimii 35 de ani, s-au dat despăgubiri uriaşe şi s-au plătit lucrări de lărgire a zonelor de circulaţie, fiind conceput ca un proiect de fluidizare a traficului rutier, într-un Bucureşti sufocat. Deşi ultimele lucrări la proiectul Uranus au fost terminate anul trecut, noul proiect prevede transformarea în zonă pietonală a unei părţi din Bulevardul Unirii, a Pieţei Constituţiei şi a unor poduri care se vor construi peste râul Dâmboviţa.
Chiar dacă PIDU n-ar deveni realitate, Primăria Capitalei ar plăti studiile de fezabilitate și de impact firmelor care vor câștiga licitațiile
Separarea fluxurilor auto de cele pietonale se va realiza prin elemente urbanistice (bolarzi, jardiniere ornamentale etc), soluţia urmând a fi stabilită la faza de proiect tehnic.
Poliţia Rutieră
