Vasile Balint, cunoscut ca Sile Cămătaru, a declarat marţi, după eliberarea din Penitenciarul Rahova, că îşi va vedea de treaba lui şi va începe "nişte afaceri" în domeniul construcţiilor, precizând că el se satură "şi cu puţin, şi cu mult".
"Uşor-uşor, voi da drumul şi eu la nişte afaceri şi-mi voi vedea de treaba mea. Eu mă satur şi cu puţin, şi cu mult. Afacerile le voi face în domeniul construcţiilor, chiar dacă asociaţii mei m-au dat deoparte în aceste nouă luni. Până la urmă, nici copiii sau familia nu mai cred dacă sunt sau nu vinovat, când ţi se aruncă în spate asemenea acuzaţii", s spus Sile Cămătaru.
Sile Cămătaru a adăugat, pe de altă parte, că el şi fratele său, Nuţu Cămătaru, nu au avut posibilitatea de a participa la activităţi în penitenciar, fiind monitorizaţi în permanenţă de oamenii legii.
"În puşcărie am dus-o foarte rău. Am făcut puşcărie în puşcărie. Suntem singurii care am fost păziţi 24 din 24 de mascaţi, fără ca eu sau fratele meu să avem fapte cu violenţă. În închisoare nu am participat la nicio activitate, pentru că penitenciarul nu ne-a dat voie să participăm. Pentru asta, am înaintat şi acte la CEDO vizavi de penitenciar. Le-am făcut plângere pentru tortură psihică", a mai spus el.
Sile Cămătaru a mai spus că va încerca să îşi viziteze fratele în penitenciar, chiar dacă, în momentul de faţă, instanţa i-a interzis acest lucru.
"Instanţa mi-a dat o hârtie să nu iau legătura cu cei din dosar. La instanţă voi face o cerere ca să pot merge la fratele meu şi voi merge şi voi sta de vorbă cu el", a conchis el.
Sile Cămătaru - judecat într-un dosar, alături de alte 53 de persoane, pentru şantaj, cămătărie şi infracţiuni cu violenţă - a fost eliberat de la Penitenciarul Rahova în urma unei decizii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Decizia de eliberare din penitenciar a lui Sile Cămătaru - aflat în arest din 23 februarie - a fost luată luni de judecătorii instanţei supreme.
De asemenea, instanţa supremă a decis eliberarea din arest a lui Marian Sîrbu, judecat în acelaşi dosar.
Sile Cămătaru şi Marian Sârbu au interdicţie de a părăsi Bucureştiul.
Sile Cămătaru, alături de fratele său, Ion Balint, cunoscut ca Nuţu Cămătaru, au fost trimişi în judecată în 25 iulie, împreună cu alţi 52 de membri ai clanurilor "Cămătarii" şi "Sportivii", fiind acuzaţi de şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav.
Grupările infracţionale organizate Cămătarii şi Sportivii erau specializate în săvârşirea de infracţiuni de violenţă - şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă letală fără drept, potrivit DIICOT.
Din probele administrate în dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT rezultă că activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008 - 2012, în spaţiul public, membrii celor două grupări rivale au provocat conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în Capitală, situaţii ce au avut drept consecinţă directa punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a mai multor persoane.
Procurorii DIICOT au documentat şi un alt aspect al activităţii infracţionale a inculpaţilor, aceştia fiind suspectaţi că au săvârşit infracţiuni de violenţă, generatoare de beneficii financiare substanţiale, în principal în material acordării şi recuperării unor împrumuturi de bani cu camătă, se mai arată în documentul citat.
Dosarul se judecă la Curtea de Apel Bucureşti.
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti arătau în martie, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Sile Cămătaru, că acesta ameninţa direct invocând renumele său de şef al unei grupări mafiote şi că "tiparul infracţional" al acestuia poate fi continuat cu uşurinţă în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate.
"În condiţiile în care această activitate infracţională era desfăşurată de inculpat direct din penitenciar, şi în condiţiile în care se afla în stare de recidivă mare post-condamnatorie, sunt împrejurări ce imprimă un grad de periculozitate extrem de ridicat acestui inculpat. Aceste date referitoare la persoana inculpatului, coroborate cu natura şi gravitatea faptei şi contextul în care a fost comisă - din penitenciar unde se presupune că inculpatul trebuia să îşi însuşească alte principii de viaţă şi sociale, ca urmare a programelor reeducative, şi să facă eforturi pentru o reinserţie în societate, conduc la concluzia rezonabilă că un astfel de tipar infracţional poate fi continuat cu uşurinţă în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate, iar persiana inculpatului constituie un pericol social şi concret pentru ordinea publică", se arată în motivare.