Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ieri, 22 noiembrie 2009, s-a încheiat la Iaşi Simpozionul internaţional "Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi emblemă a istoriei naţionale". Evenimentul a fost organizat de Despărţământul ASTRA "Mihail Kogălniceanu" Iaşi şi Muzeul Literaturii Române Iaşi.
În deschidere, doamna profesor Areta Moşu, preşedintele Despărţământului ASTRA "Mihail Kogălniceanu", a evocat acţiunile organizaţiei pentru menţinerea identităţii naţionale şi a limbii materne a românilor din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Domnia-sa a făcut apel la toate instituţiile statului să se ocupe mai intens de soarta românilor din afara graniţelor, atât prin finanţarea unor proiecte culturale, cât şi prin mijloace diplomatice.
În cele două zile ale simpozionului, 21-22 noiembrie, s-au susţinut 33 de comunicări ştiinţifice, în care au fost tratate aspecte ale vieţii culturale şi politice a românilor din afara graniţelor, începând din epoca medievală şi până în zilele noastre. Foarte interesante au fost comunicările privind situaţia actuală din Republica Moldova, după schimbarea Guvernului comunist. Concluzia unanimă a fost că noul Executiv are o orientare reală pro-europeană. Totodată, autorităţile de la Chişinău s-au manifestat pentru normalizarea relaţiilor cu România, deteriorate în ultimii ani ai regimului Voronin.
Pe lângă sesiunea de comunicări ştiinţifice a fost organizată şi o masă rotundă cu tema "Drepturile omului/ minorităţii româneşti din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria şi Serbia", unde au luat cuvântul istorici şi publicişti din ţările menţionate. S-a constatat că statul transnistrean ridică cele mai mari piedici în păstrarea identităţii naţionale a etnicilor români, sabotând înfiinţarea unor şcoli în limba română sau a unor asociaţii culturale. O situaţie îngrijorătoare se întâlneşte şi în Serbia, unde Guvernul de la Belgrad nu se implică suficient în respectarea drepturilor minorităţii româneşti. Din păcate, acolo se întâlneşte şi fenomenul "sârbizării" limbii vorbite. Din comoditate mai ales, tinerii folosesc din ce în ce mai des termeni din limba sârbă, existând pericolul apariţiei unui amalgam lingvistic. Românii din Ucraina (nordul Bucovinei) s-au declarat optimişti faţă de şansele supravieţuirii limbii materne, în condiţiile în care româna a devenit limbă a Uniunii Europene. În localităţile cu populaţie mixtă, din ce în ce mai mulţi ucraineni doresc să înveţe limba română, considerată de viitor, având în vedere că şi Ucraina doreşte să se alăture Uniunii Europene.
