Sinucidere, un verdict care inchide ancheta

Anchetatorii au incercat ieri sa convinga reprezentantii mass-media, dupa o cercetare criminalistica ce a costat peste un miliard de lei, ca omul de afaceri s-a sinucis. Conform procurorilor, acest act disperat a fost comis din "motive financiare". La final de ancheta raman destule intrebari simple, de bun simt, la care nici un oficial nu a fost in stare sa raspunda.

Intreaga echipa de ancheta, politist, procurori si directorul Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici", Dan Dermengiu, a fost de fata. Nici unul nu a reusit sa raspunda insa la cateva intrebari simple, de bun-simt.

SURPRIZA. Scenariul anchetatorilor spune ca, surpriza, omul de afaceri, om hotarat din fire, a incercat sa se sinucida nu de doua, ci de trei ori. Asa explica anchetatorii misteriosul cutit gasit in subsolul vilei, caruia nu i s-a gasit pana acum scopul. Erbasu ar fi incercat deci, mai intai de toate, sa-si infiga cutitul in inima. A reusit, spun anchetatorii, sa-si taie camasa si maioul, nu si-a atins pielea, dar s-a speriat de durere si a renuntat. Abia apoi omul de afaceri s-a gandit la spanzurare. Si-a facut latul, din cravata si un cordon de halat, la innodat ca pe un lasou si l-a fixat de tevile din subsol. S-a suit pe lada cu carti si si-a dat drumul in lat, in fata cutiei. Cordonul de halat s-a rupt insa sub greutatea corpului si, dupa cateva secunde de atarnat in lat, Mihail Erbasu, inconstient, a cazut lat, cu fata intr-un cancioc. Aceasta este explicatia finala data de procurori si specialisti taieturii suspecte de pe obrazul omului de afaceri. "Noi consideram ca taietura de pe fata si rana de la spranceana s-au produs prin lovirea de acelasi obiect: canciocul."

VIZITA INOPINATA. Filmul animat arata ca omul de afaceri s-a dus apoi pe terasa, de unde s-a aruncat in piscina. In cadere s-a lovit de peretele exterior al terasei si primul impact cu solul a fost in picioare. Cea de-a doua scrisoare, aparuta in decor dupa cateva zile de ancheta, a fost gasita de sotie in subsolul vilei, sub telefonul mobil al lui Mihail Erbasu, spun procurorii. Ei au declarat ieri ca ambele mesaje au fost scrise unul dupa celalalt, in sufragerie. Primul, cel de 8 pagini, a ramas acolo, iar al doilea, cu ora 3:30 scrisa la inceput, a fost dus la locul primelor doua tentative de sinucidere. Primele pagini ramase la familie, declarate oficial ca distruse, ar contine cuvinte de dragoste fata de sotie, copii si nepoti si nu vreo explicatie a gestului sinucigas. Asa le-ar fi spus vaduva lui Erbasu, sustin procurorii. Tot pe ultima suta de metri procurorii au gasit si metoda de a contrazice varianta potrivit careia cainii de la vila omului de afaceri ar fi fost drogati de un posibil criminal. "Ieri (n.r. - joi) l-am reaudiat pe fiul cel mic, Alexandru Erbasu, care ne-a spus ca in dimineata cu pricina a mers cu doua femei la vila de la Snagov. Nu a vazut nimic suspect, luminile erau aprinse in casa si in curte. El a spus ca nu a mai intrat in vila, ci a vorbit doar cu cainii, care s-au bucurat cand l-au vazut. Cainii nu erau deci drogati", a explicat ieri procurorul Marian Gherman de la Parchetul Capitalei. Era oare normal ca noaptea, in jurul orei 3:30-4:00, luminile vilei sa fie aprinse?

NECUNOSCUTE. Daca pana aici totul pare plauzibilm, sunt amanunte pe care nici acum anchetatorii nu au reusit sa le explice, dupa ce, culmea, au spus chiar domniile lor ce scumpa a fost ancheta. In primul rand, nici pana acum nu a fost stabilita ora aproximativa a mortii omului de afaceri, esentiala in orice caz de moarte violenta. Directorul Institutului de Medicina Legala, Dan Dermengiu, a declarat ieri ca nu poate raspunde la aceasta intrebare. "Ca sa nu gresesc, as putea spune ca termenul aproximativ este de 24 de ore. Nu se poate stabili la minute momentul mortii", a sustinut directorul IML. Domnia sa n-a vrut poate sa vorbeasca despre metodele clasice din medicina legala de aproximare a orei mortii, metode pe care de altfel le invata orice student la Drept in anul IV. Ele pot stabili, fara costuri prea mari, ora aproximativa a decesului in functie de semnele precoce care se instaleaza in organism dupa moarte. Lividitatile cadaverice, rigiditatea sau reactia ochiului la substanta numita atropina. Procurorul Marian Capota a incercat sa salveze situatia delicata spunand: "Asistenta medicala ajunsa la locul faptei in jurul orei 8:00 a spus ca era caldut inca. Deci probabil murise cu aproximativ 2-3 ore inainte". Iata, deci, cum se fixeaza ora mortii intr-o ancheta de peste un miliard de lei.

Mai departe, lucrurile au inceput sa se incurce in cazul telefoanelor primite de omul de afaceri in ultima sa noapte. Daca despre telefoanele date s-a tot vorbit, cele primite n-au fost dezvaluite niciodata. Nici ieri nu s-a facut vreo referire, pentru ca procurorii au sustinut ca nu au venit pregatiti pentru aceasta intrebare. Din acest motiv nu au putut spune nici ora la care s-a primit ultimul telefon. Au fost insa ferm convinsi ca nimeni nu l-a sunat pe Erbasu pentru a-i transmite, poate, un mesaj suficient de grav care sa determine, ca o ultima picatura, sinuciderea omului de afaceri. "Daca s-ar fi primit un astfel de telefon era amenintare, nu motiv de sinucidere", a raspuns foarte sigur procurorul Gherman. "Nu credem ca un telefon putea determina sinuciderea. Cel care determina sinuciderea ar trebui sa fi fost acolo", a intarit procurorul Capota. Doctrina penala nu exclude insa varianta ca determinarea gestului sinucigas sa fie facuta telefonic. Era deci o varianta care trebuia macar luata in calcul. "Orice este posibil", a raspuns intr-un final procurorul Capota, dupa un tir de intrebari si, sa nu uitam, dupa o ancheta care a costat peste un miliard de lei.

O posibila explicatie a sinuciderii

Una dintre explicatiile cele mai vehiculate ale actului suicidal comis de Erbasu este cea legata de posibile probleme financiare. Se stie ca Mihail Erbasu contractase importante imprumuturi la banci, atat prin intermediul firmelor sale, cat si in nume personal. Se pare ca Erbasu apelase si la finantari mai putin "ortodoxe". Ca Erbasu traversa o perioada de "jena" financiara nu pare a constitui un secret. Un argument - cu putin timp inaintea mortii, omul de afaceri anuntase imposibilitatea de a mai sustine financiar echipa de baschet a clubului Dinamo, al carei sponsor era de patru ani. Se mai stie ca asupra sa se facusera destule "interventii", destule amanari de plata, destule licitatii pierdute. O ultima "pila" se pusese pentru a cumpara o firma "scapatata" din Craiova, cu o parte a actionarilor provenind din lumea interlopa. Poate fara o legatura directa cu moartea lui Erbasu, mai degraba ca o consecinta a acesteia, camatarii craioveni ale caror nume au fost legate de scandalul SC Cora - Erbasu au apucat, in noaptea de joi spre vineri, drumul Italiei. Iraniano-suedezul Farid Jahani, zis Paul Valuta, si Fanel Trandafir, zis Cimino, au "decolat" impreuna, in aceeasi masina, catre frumoasa peninsula. "Oficial", ei sunt in vacanta, dar si pentru a vedea ce mai face fratele lui Cimino, stabilit in Italia. Surse din anturajul celor doi au, insa, o alta explicatie: "In Craiova e cam cald zilele acestea si, ca sa nu ajunga la racoare, au decis s-o taie!".

Numele lui Paul Valuta si Cimino au fost legate de o presupusa "interventie" pe langa cativa generali bucuresteni, care l-ar fi "sfatuit" pe defunctul miliardar Mihail Erbasu sa cumpere firma falimentara SC Cora Craiova cu 250.000 de dolari americani. Cei doi camatari craioveni ar fi fost direct interesati de incheierea tranzactiei pentru a-si recupera o parte a celor 500.000 de dolari pe care i-ar fi imprumutat patronului SC Cora, Constantin Robu. Cum acesta nu ar fi putut returna suma, le-ar fi cedat lui Paul Valuta si Cimino 50% din actiunile SC Cora. Singurul care a recunoscut toate acestea a fost Cimino, Paul Valuta si Constantin Robu negand vehement. SC Cora se afla insa in lichidare judiciara, astfel ca singura sansa pentru ca Paul Valuta si Cimino sa mai reduca din pierderi era vanzarea ei. Numai ca moartea lui Erbasu a cam dat peste cap planurile camatarilor craioveni. (Cristian Vasilcoiu)

CONTINUARE: Cercetari ingreunate de familie