Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
BirdLife International, una dintre cele mai importante organizaţii pentru protecţia păsărilor, a realizat o analiză a Directivei "Păsări". Raportul a fost publicat in ultimul număr al săptămănalului Science, revista Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei, considerată cea mai prestigioasă revistă ştiinţifică din lume, şi arată că Directiva a fost un succes.
Analiza făcută de BirdLife International demonstrează faptul că Directiva "Păsări", una dintre legile Uniunii Europene, a avut o influenţă semnificativă in protejarea celor mai periclitate specii de păsări de pe continent. Practic, evoluţia speciilor periclitate a fost una bună, multe populaţii fiind salvate de la dispariţie. Acest lucru s-a observat cel mai bine comparăndu-se evoluţiile din ţările in care s-a aplicat Directiva cu cele din ţările nonmembre UE.
ARII DE PROTECŢIE SPECIALĂ. Articolul din revista Science arată că Directiva "Păsări" a ajutat in mod evident acele specii considerate a fi cele mai periclitate, in principal prin desemnarea Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică. Directiva "Păsări" a fost adoptată in 1979 şi este şi in prezent o lege ce prevede măsuri speciale de conservare pentru anumite specii, in toate ţările Uniunii Europene. Sursa citată arată că inainte de a li se atribui un statut special de conservare prin includerea in Anexa I a Directivei "Păsări", speciile periclitate aveau o evoluţie semnificativ mai proastă decăt cea a speciilor care nu sunt incluse in respectiva anexă. Odată incluse in Anexa I, aceste specii au beneficiat de măsuri de conservare directe (de exemplu, realizarea de Planuri de Acţiune pentru Specie la nivel european, asigurarea de fonduri speciale pentru măsurile de conservare prin linia de finanţare LIFE). Acest lucru a făcut ca evoluţia lor să fie mai bună decăt a speciilor nemenţionate in Anexa I. Diferenţa intre populaţiile celor două grupuri de specii nu a fost observată in ţările europene in care Directiva "Păsări" nu a fost aplicată, respectiv ţările din afara Uniunii Europene). De asemenea, cu căt o specie a fost inclusă mai timpuriu in Anexa I, cu atăt mai vizibilă este revenirea sa. Cercetătorii apreciază că este nevoie de aproximativ zece ani de politici de conservare pentru ca imbunătăţirea statutului unei populaţii să fie detectabilă şi stabilă.
ANALIZĂ. O altă relaţie este făcută cu suprafeţele desemnate ca arii protejate potrivit legislaţiei UE (in particular Arii de Protecţie Specială Avifaunistică). Cu căt acestea sunt mai mari, cu atăt este mai posibil ca starea populaţiilor de păsări să se imbunătăţească. Analiza este realizată doar pentru cele 15 state care erau in Uniunea Europeană inainte de 2004 (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie), şi este cu atăt mai mult un argument pentru noile state membre in favoarea implementării corespunzătoare a Directivei "Păsări", transpusă in legislaţia romănească prin Legea nr. 462/18 iulie 2001.
MAI E DE LUCRU. In ciuda acestor succese obţinute după implementarea Directivei "Păsări", datele furnizate de partenerii BirdLife (in Romănia, Societatea Ornitologică Romănă) arată că in jur de jumătate din speciile de păsări din Europa au in continuare un statut de conservare nefavorabil, iar tendinţa generală este descrescătoare. Acest declin este datorat in mare parte efectelor negative ale folosirii terenurilor, in special in agricultură, nevoile păsărilor fiind de cele mai multe ori ignorate.
Societatea Ornitologică Romănă este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, care derulează activităţi pentru protecţia păsărilor şi naturii cu sprijinul celor aproximativ 1.500 de membri, voluntarilor, pe bază de donaţii şi proiecte. Societatea Ornitologică Romănă are răspăndire naţională in Romănia prin sucursale şi grupuri şcolare. Din 1997 este partener al BirdLife International - o reţea mondială ce cuprinde 105 organizaţii naţionale pentru conservarea păsărilor şi a naturii.
