Stimulentele vor fi acordate doar în funcţie de resurse

Guvernul a promis FMI că stimulentele destinate bugetarilor vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu, şi că vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare şi doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.

Condiţiile în care vor fi acordate stimulente pentru angajaţii bugetari sunt prevăzute în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMi la finalul misiunii din octombrie-noiembrie şi obţinută de Mediafax.

"Toate bonusurile rămase vor fi stabilite ca plafon şi nu ca nivel obligatoriu, permiţând o acordare flexibilă, în funcţie de performanţă şi condiţiile bugetare. Sistemul de stimulente va fi eliminat prin includerea în salariul de bază, iar dispoziţiile legale privind finanţarea fondului aferent vor fi anulate, permiţând în acelaşi timp flexibilitate pentru recompensarea colectărilor de impozite importante în cadrul unui plafon general", se arată în scrisoarea convenită cu FMI.

În 13 octombrie, aproximativ 200 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor au protestat pe holurile instituţiei, cerând să le fie acordate stimulentele. Protestele spontane s-au extins, o zi mai târziu, în toată ţara, mii de angajaţi de la administraţiile financiare, din trezorerii, din casele de pensii, din direcţiile de ocupare a forţei de muncă, din casele de asigurări de sănătate, din asistenţă socială şi din biblioteci oprind lucru în semn de solidaritate cu angajaţii de la Ministerul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, le spunea atunci angajaţilor că în 19 octombrie va fi votată în Parlament noua lege ca va asigura o salarizare echitabilă pentru angajaţii din Ministerul Finanţelor.

Legea aprobată atunci de Parlament prevede că pentru personalul din instituţiile finanţate integral de la bugetul de stat sau din bugetele de asigurări sociale, care beneficiază lunar de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite pentru stimulente, salariile de bază se calculează prin includerea în acestea a valorii medii a acestor drepturi băneşti acordate în cursul anului 2009.

Actul normativ a fost însă retrimis Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Traian Băsescu, acesta apreciind că legea creează discriminări în rândul salariaţilor din administraţia publică şi încalcă în mod vădit principiile salarizării unitare.