Obiceiuri și superstiții de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Sfinții Petru și Pavel sunt sărbătoriți în aceeași zi pentru că amândoi au fost pedepsiți la Roma, din porunca împăratului Nero. Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Pavel a fost decapitat, în anul 67, moaştele lor fiind puse şi păstrate împreună.

Petru era cel mai vârstnic dintre cei doisprezece ucenici şi deseori vorbea în numele Apostolilor, rugându-l pe Învăţător să le explice înţelesul tainelor credinţei. Sfântul Petru a fost fiul lui Iona și fratele lui Andrei. Se numea înainte să fie credincios Simon și era pescar.  Mântuitorul i-a schimbat numele în Chefa, care înseamnă piatră, de unde a venit și numele de Petru în greacă și latină. După Înălțarea Domnului, Petru a vorbit adunării ucenicilor, iar în ziua Cincizecimii, după predica sa, mii de persoane s-au botezat. A propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Babilon și, în ultima parte a vieții, la Roma. Și-a găsit sfârșitul răstignit cu capul în jos pe cruce, în anul 67. Și-a mărturisit credința în Hristos, însă se leapădă de el atunci când e pe cale să fie răstignit.

Pavel, apostolul căruia i s-a arătat Iisus

Sfântul Apostol Pavel a fost numit „Apostolul Neamurilor”, deoarece a vestit cel mai mult pe Hristos printre popoarele păgâne din acele timpuri. Pavel se trăgea din neamul Veniamin și a fost elevul învățatului Gamaliei. El locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor, hăituindu-i. A participat la uciderea arhidiaconului Ștefan, dar într-o zi, pe calea Damascului, i s-a arătat Iisus Hristos, care l-a certat pentru atitudinea lui. În acele vremuri se numea Saul. La întâlnirea lui cu Domnul, Iisus i-a spus: „Saule, Saule, de ce mă prigonești?”. „Dar cine ești tu, Doamne?”, a întrebat Pavel. „Sunt eu, Iisus, cel pe care îl persecuți”, a răspuns Hristos. Imediat, el s-a convertit și s-a botezat la Anania. Apoi, Sfântul Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Biblie. Și el a sfârșit la porunca împăratului Nero, fiind decapitat în anul 67.

La Roma, sfinții Petru și Pavel au stat închiși pentru că le spuneau oamenilor că Iisus este fiul lui Dumnezeu. Pentru că au stat în temniță, ei au fost aleși ca ocrotitori ai celor care stau în închisoare în România. Cum ambii au greșit față de Dumnezeu, Petru și Pavel sunt acceptați de cei din închisori ocrotitorii lor, pentru că și ei au făcut același lucru: Petru s-a lepădat de Hristos, în timp ce Pavel i-a prigonit pe creștini.

Tradiții care trebuie respectate la 29 iunie

De Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel se respectă cu sfinţenie o serie de tradiţii şi superstiţii, rămase din moşi-strămoşi.

Se spune că ziua care precede sărbătoarea celor doi apostoli este dedicată unor spirite ale cerului care, în ajunul praznicului, umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Ca protecţie împotriva acestora, oamenii poartă la ei usturoi şi pelin.

O altă tradiţie spune că persoanelor care ţin post negru în ajunul sărbătorii li se va împlini o dorinţă importantă până la Buna Vestire.

Sfântul Petru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. 

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Tot pe 29 iunie, oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună, nucile și alunele vor avea viermi

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, pe 29 iunie, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

Potrivit tradiţiei populare, azi se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu mai fure vitele din gospodării.

De asemenea, pe 29 iunie, în mediul rural există obiceiul că mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile, pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.

Femeile nu au voie să mănânce mere până în această zi, ca să fie sănătoase. „Din respect pentru rudele din familie trecute la viaţa veşnică, prin tradiţie, fetele şi femeile tinere nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi de ultimul hotar al vieţii. După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la  mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie)”, explică părintele Eugen Ramon Ilie, paroh la biserica Sfinții Împăraţi Constantin şi Elena, din Călăraşi.    

Începând de astăzi, 29 iunie, cucul şi privighetorile nu mai cântă până pe 25 martie. Conform credințelor populare, aceste păsări se transformă în şoimi, ei revenind la forma iniţială abia la sărbătoarea Bunei Vestiri.