SURPLUS DE 225 MILIOANE DE EURO - Tun la "Drumuri Braşov"

Judeţele din centrul ţării au devenit în ultimii ani vaca de muls a prinţilor asfaltului, în timp ce drumurile na­ţi­o­nale şi locale au ajuns să arate ca-n vreme de război. Deşi iarna bate la uşă, nici până astăzi nu s-au încheiat procedurile de adjudecare a licitaţiei lu­cră­ri­lor de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale pe cinci judeţe: Bra­şov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna.

Judeţele din centrul ţării au devenit în ultimii ani vaca de muls a prinţilor asfaltului, în timp ce drumurile na­ţi­o­nale şi locale au ajuns să arate ca-n vreme de război. Deşi iarna bate la uşă, nici până astăzi nu s-au încheiat procedurile de adjudecare a licitaţiei lu­cră­ri­lor de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale pe cinci judeţe: Bra­şov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna.

Asta datorită boicoturilor iniţiate de unele firme, prin contestarea rezultatului licitaţiilor, dar şi datorită presiunilor marilor asfaltatori ai ţării de a-şi adjudeca lucrările la preţuri de două, chiar trei ori mai mari faţă de valoarea lor reală. Consiliul Naţional de Solu­ţi­o­na­re a Contestaţiilor(CNSC) a amânat şi el, nejustificat, mai multe săptămâni tran­şa­rea reclamaţiilor, deşi legea obligă la so­lu­ţi­o­narea acestora în maximum şapte zile pentru obiective naţionale stategice, cum sunt drumurile. Astfel, întreţinerea celor 1.709 kilometri de drum naţional, pe cele cinci judeţe, pe perioada 2008-2011, ar putea costa peste 1.300 milioane de lei, aproximativ 325 de milioane de euro, conform celor mai umflate oferte ale prinţilor asfaltului, deşi valoarea reală a asfaltului întreţinut, ilustrată de cele mai rezonabile oferte, ar fi de nici 400 de milioane de ron, adică 100 de mi­lioane de euro. Diferenţa, de aproape 225 de milioane de euro, reprezintă ţeapa pre­gătită bugetului şi aşa ferfeliţă al Mi­nisterului Transporturilor (MT), de către cei mai scumpi asfaltatori în complicitate cu specialişti din (MT), dar şi cu cei de la Regionala Drumurilor Naţionale Braşov.

Strategia Ţepei
Licitaţia desfăşurată la sediul Re­gi­o­na­lei Drumurilor Naţionale pentru cele cinci judeţe, Braşov, Sibiu, Mureş, Harghita şi Covasna, la data de 22 septembrie 2008, a consemnat participarea a nouă fir­me şi asocieri de firme la faza finală a competiţiei, deşi cumpăraseră caiete de sarcini 45 de constructori. Printre fi­na­lişti, celebrii Umbrărescu şi Butuza, de la Asociaţia Spedition UMB-Tehnostrade, respectiv Asociaţia Vectra-Consal, care au făcut obiectul unor ample scandaluri de presă în legătură cu atribuirea preferenţială a lucrărilor de asfaltare. Interesantă a fost împărţirea ofertelor pe judeţe, cei doi prinţi ai asfaltului nederanjându-se reciproc. Astfel, la Braşov, cea mai piperată ofertă a fost de 145.739.553,42 RON, făcută de Ancorad Oltenia, comparativ cu cea mai ieftină, de 56.216.749,50  RON. Marcel Butuza, de la Vectra Service – Consal, a avut a doua ofertă umflată pentru drumurile na­ţi­o­na­le braşovene, în valoare de 102.535.562, 89 RON. La fel, Umbrărescu, cel care conduce Asociaţia Spedition UMB din Podu Turcului, a licitat pentru Mureş 346.656.357,68 milioane RON, comparativ cu 94.606.332,35 milioane RON cu cât a ofertat SC Contram SA. şi alţi asfaltatori au licitat sume astronomice, ca de exemplu Asociaţia Drumserv-Geiger-Aspharom-SCDP Mureş, care l-a depăşit chiar şi pe Umbrărescu cu aproape 100 de milioane RON pentru judeţul Mureş, dar nu a mai participat la alt judeţ. Mafiile locale ale asfaltului în general s-au ocolit în judeţele pe care le stăpânesc, după principiul neamestecului în asfaltarile interne.

Descalificarea
Neavând însă posibilitatea de a-şi adjudeca lucrările în mod legal, datorită ofertelor mult umflate faţă de asfaltatorii mai ieftini, aceste mafii au pus la cale eliminarea artificială a celor ieftini, cu sprijinul chiar al membrilor comisiei, condusă de Nicolae Bădescu-preşedinte, dar flancat în comisie de nu mai puţin de 14 specialişti de la MT şi de la Regională. Surse din Regionala Drumurilor Naţionale cu sediul la Braşov ne-au declarat că "au început presiuni fantastice pentru descalificarea celor care au câştigat de fapt licitaţiile. Ne-au pus să găsim nod în papură acestora, diverse articole de deviz netrecute în ofertele economice sau subevaluate, iar dacă nu este aşa să stabilim noi că este aşa, că ăia mai scumpi au proptele sus-puse. Nu e legal, pentru că dacă au trecut de etapa precalificării-capabilităţii, ei pot realiza lucrările pentru care au licitat". De fapt, aceasta reprezintă ingineria tuturor tu­nu­rilor cu asfalt care s-au dat în România în ultimii ani, deşi trucarea licitaţiilor publice ţine de competenţa DNA, potrivit Legii Anticorupţie nr 78/2000. Prinţul local al asfaltului, Marcel Butuza, acest "Umbrărescu al Braşovului", a ajuns să asfalteze cu peste 100% profit, camuflat în costurile situaţiilor de lucrări, la un preş de 18 euro metrul pătrat de asfalt, unul din cele mai mari din Europa. Concurenţii care licitau mai ieftin erau sistematic descalificaţi datorită "subevaluării" lucrărilor, cu complicitatea comisiilor de licitaţie şi a edililor Braşovului, precum şi oficialilor MT.

Îngrijorare la Braşov
Directorul Regionalei Drumurilor Naţionale Braşov, Stejarul Pătruţiu, se arată sceptic cu privire la încheierea noilor contracte de întreţinere a drumurilor naţionale până la venirea iernii. "Cei de la CNSC Bucureşti au amânat soluţionarea unor reclamaţii depuse de unele firme doar pentru a şicana şi a amâna desfăşurarea licitaţiei. Am pierdut toată vara cu tertipuri de contestare, iar acum frigul şi vremea rea pot veni oricând, avînd în vedere că este zona cea mai friguroasă a României. Lucrăm în baza contractelor vechi de întreţinere şi mai durează până le vom avea pe cele noi. Acum se deliberează la comisia de licitaţie, formată în marea majoritate de specialişti din Ministerul Transporturilor şi cei de la Regională, iar preşedintele ei este de la Regionala Braşov", spune directorul.