TĂRGU-MUREŞ - Politica centurii

Centura care ar rezolva aglomeraţia din Târgu-Mureş s-a blocat la avizul de mediu, iar lucrările, deja amânate, nu au un termen de finalizare prea optimist. Asta se întâmplă într-un oraş de aproape 200.000 de locuitori, tranzitat zilnic de tot atâtea autovehicule.

Centura care ar rezolva aglomeraţia din Târgu-Mureş s-a blocat la avizul de mediu, iar lucrările, deja amânate, nu au un termen de finalizare prea optimist. Asta se întâmplă într-un oraş de aproape 200.000 de locuitori, tranzitat zilnic de tot atâtea autovehicule.

Nervi, claxoane, înjurături, zeci de minute în coloana de maşini. Nu, nu se întâmplă numai în Bucureşti, ci şi în Târgu-Mureş, unde circulaţia a luat-o razna din cauza lipsei unei centuri ocolitoare şi a lucrărilor care imobilizează benzi întregi de circulaţie. Zi de zi, târgumureşenii se trezesc cu o jumătate de oră mai devreme decât programul normal, pentru a ajunge la timp la serviciu. Orele de vârf înseamnă zeci de minute pentru a traversa oraşul, dar şi timp pierdut la semafoarele din centru. Spre exemplu, pe artera cea mai aglomerată, cea care face legătura între Tg. Mureş şi Reghin, trec zilnic circa 35.000 de vehicule (exact câte maşini sunt numărate la început de week-end pe DN 1, între Bucureşti şi Braşov). Poliţiştii trimişi pentru fluidizarea circulaţiei nu fac altceva decât să se încurce în propriile indicaţii. Soluţia este relativ simplă: construirea unei centuri ocolitoare care ar rezolva problema aglomerării de maşini din zona centrală. Rezolvarea ar fi şi mai simplă, mai ales că există un studiu de fezabilitate, există un proiectant, există fonduri, dar... cam atât. Proiectantul s-a împotmolit în hârtiile de la mediu şi nici cu proprietarii din zonă nu se înţelege prea bine.

PATRU ANI DE AŞTEPTARE
Proiectul centurii ocolitoare a început undeva în 2004, când Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un drum care urmează să facă legătura între E 60 şi DN 15. "Centura" Târgu-Mureşului va traversa localităţile Corunca, Livezeni, Sângeorgiu de Mureş şi Ernei, iar o parte va traversa teritoriul administrativ al oraşului. Va avea o lungime de 12 kilometri, iar lucrările sunt estimate la 30 de milioane de euro, dintre care 17,35 milioane sunt împrumutate de la BIRD şi 10,95 milioane provenite de la statul român. Deşi lucrările trebuia să înceapă încă din această vară, consultantul, DIWI Consult International GmbH, nu a reuşit să facă pasul spre proiectul tehnic. "Proiectul încă nu e gata. S-a modificat traseul, va trebui să discutăm cu Romgaz, am înţeles că trebuie să mute nişte conducte magistrale. Apoi, Ministerul Transporturilor trebuie să înceapă exproprierile", a susţinut Lokodi Edita, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. În realitate nu există nici măcar acord de mediu pentru întreaga lucrare. Acordul iniţial a expirat din cauză că lucrările nu au început în termen de doi ani de la eliberarea documentului. "Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a depus o cerere înregistrată la 1 aprilie 2008 pentru obţinerea acordului de mediu. Noi am discutat cererea în şedinţa din 4 aprilie şi am solicitat elaborarea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului", a declarat Dănuţ Ştefănescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş. După studiul de impact urmează dezbaterea publică în fiecare localitate atinsă de centură, iar proiectul ar putea să treacă sau nu. Dezbaterile publice vor avea loc în această săptămână la toate primăriile localităţilor pe unde va trece viitoarea centură.

VARIANTE OCOLITOARE
Subiectul centurii a explodat în campania electorală, când a fost folosit ca pretext de candidaţii la alegerile locale pentru a-şi expune promisiunile. Primarul Târgu-Mureşului, Dorin Florea, susţine însă o altă variantă, mai scurtă decât varianta propusă iniţial şi care ar trece pe aliniamentul liniei de înaltă tensiune, fără să fie nevoie de tăieri de arbori. Totodată, primarul i-a acuzat pe iniţiatorii proiectului de trasarea cu interes a viitoarei centuri, astfel ca aceasta să treacă prin anumite zone. "Noi am dat acordul pentru partea de centură care trece pe teritoriul Târgu-Mureşului. Varianta propusă de noi este mult mai scurtă, fără atâtea variante", a subliniat Marius Paşcan, purtător de cuvânt al Primăriei. "Am cerut ca drumul ocolitor să fie încă o dată analizat, pentru că ceea ce facem acum ca proiect trebuie să se şi realizeze. Împreună cu reprezentanţii de la Banca Mondială şi cu o serie de reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor ne-am deplasat la faţa locului şi le-am arătat varianta propusă de firma de consultanţă, care este o variantă total de neacceptat pentru noi. Această variantă pleacă din Livezeni spre satul din amonte doi kilometri pe viaduct, pur şi simplu inexplicabil, şi nu s-a luat în considerare varianta simplă, cu trecere de la Corunca direct în tăietura pădurii Sângeorz-Tofalău. Am pus în vedere şi ocolirea comunelor Corunca şi Ernei, tocmai pentru că ceea ce facem acum facem pentru următorii 150 de ani", a susţinut primarul Dorin Florea. Pe de altă parte, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, şi-a arătat şi el colţii, exprimându-şi nemulţumirea faţă de întârzierea lucrărilor. Ministrul i-a criticat pe reprezentanţii Consiliului Judeţean, ai proiectantului şi ai CNADNR pentru întârzierea demarării proiectului.

SOLUŢII TEMPORARE
În spatele tergiversărilor birocratice, şoferii strâng din dinţi la fiecare minut pierdut aiurea în blocajele de circulaţie. Există un studiu de circulaţie, realizat la nivelul Primăriei Târgu-Mureş, care prevede înfiinţarea unor sensuri giratorii acolo unde intersecţia permite, dar şi instituirea unui sistem de sensuri unice, care ar elimina aglomeraţia cel puţin în zona centrală. Într-adevăr, sensurile giratorii "plantate" anul trecut au eliminat blocajele de circulaţie din zonă. În plus, Primăria are un studiu de fezabilitate pentru prelungirea Căii Sighişoara, drum care face legătura dintre ieşirea înspre Sighişoara şi cea înspre Cluj. Noul drum ar merge paralel cu oraşul şi ar elimina o parte din traficul greu din Târgu-Mureş. Deocamdată, Primăria caută finanţare, speranţa fiind fondurile destinate
Regiunii 7 Centru.

Scrie şi tu la "Trafic greu!"

Noi îţi ascultăm problemele şi sancţionăm nedreptăţile. Nu mai suporţi traficul de coşmar; Te-au înnebunit blocajele rutiere; Te sufocă maşinile; Semafoarele nu merg, iar vecinul de trafic te înjură de mama focului; Poliţistul din intersecţie te-a amendat pe nedrept; Ai fost martor la un accident cu urmări grave; Ţi s-a cerut fără ruşine şpagă; Ai văzut pe cineva cum aruncă chiştoace pe geamul maşinii; Sau pe cineva care a sărit la bătaie; Acum nu mai trebuie să taci. Vorbeşte-ne cu încredere despre ce ţi s-a întâmplat în trafic la rubrica "Trafic greu!", la traficgreu@ jurnalul.ro sau prin poştă: Jurnalul Naţional – Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D, etaj 8, Sector 1, Bucureşti, pentru "Cetăţeanul în trafic"!