Superstiții de Sfinții Petru şi Pavel: Ce înseamnă dacă tună şi fulgeră

Sfântul Apostol Petru a fost fiul lui Iona şi fratele Sfântului Apostol Andrei. Era originar din Betsaida (în Galileea Palestinei). După ce se căsătoreste, se mută în Capernaum, unde se îndeletniceşte cu pescuitul. Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos se numea Simon. Numele de Petru îl primeste de la Hristos. A vestit Evanghelia în Ţara Sfântă, în oraşele din Asia Mica şi a ajuns până la Roma. A fost răstignit pe cruce cu capul în jos (la cererea lui, spre a se deosebi de modul răstignirii lui Iisus Hristos), in anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei.

Sfântul Apostol Pavel s-a născut în oraşul Tars, capitala provinciei Cilicia (Asia Mică). A primit la naştere numele Saul. Mântuitorul i-a schimbat numele în Pavel atunci când l-a chemat sa fie Apostol al neamurilor.

Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului, întrucât era cetățean roman și avea dreptul la o moarte mai demnă, care să nu fie asemănătoare cu moartea sclavilor.

Obiceiuri

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru. Se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare. Aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Tradiţii

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor. Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

Citește pe Antena3.ro

Michelangelo a pictat o femeie bolnavă de cancer în Capela Sixtină. Experţii lansează o nouă teorie revoluţionară

Tradiția spune că, de Sfinții Petru și Pavel oamenii au voie să lucreze. În ziua sărbătoririi Sfinților Petru și Pavel, oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morții.