Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
An de an, din 2002 încoace, cercetătorii de la Muzeul Ţăranului Român refac Drumul Crucii, un program de cercetare antropologică al cărui rezultat se concretizează într-o expoziţie dedicată crucii şi troiţelor, dar şi meşterilor care le lucrează.
An de an, din 2002 încoace, cercetătorii de la Muzeul Ţăranului Român refac Drumul Crucii, un program de cercetare antropologică al cărui rezultat se concretizează într-o expoziţie dedicată crucii şi troiţelor, dar şi meşterilor care le lucrează.
Expoziţia care s-a deschis de Ziua Crucii,
la 14 septembrie, şi care poate fi vizitată pînă la 30 septembrie scoate la
iveală bogata tradiţie a troiţelor de pe Valea Slănicului din judeţul Buzău.
Zonă pitorească şi cu oameni credincioşi, această parte a ţării a oferit
antropologilor Lila Passima, Ciprian Voicilă şi Cosmin Manolache suficient
material încît să îşi dorească să revină pentru aprofundare. La Muzeul Ţăranului
puteţi vedea o parte din rezultatul cercetării lor, adică troiţe fotografiate
de Marius Caraman, dar şi unelte, schiţe, pensule, vopsele, alte obiecte care
aparţin meşterilor cruceri întîlniţi.
CHIVOTUL
CASEI. Lila Passima ne-a dezvăluit cîte ceva din demersul realizat pe firul
Slănicului, de la Mărăcineni pînă sus, la Terca şi Bisoca: “Laitmotivul a fost
că a ridica o troiţă este semn de credinţă, că tot omul bun, care e ortodox,
spun ei, face o troiţă, pentru că acolo şade gîndul bun. Troiţa se face la
intersecţii, pentru că pe acolo trec şi spirite rele, iar Dumnezeu le risipeşte.
Am aflat de la ei că se pune apă şi se clădeşte în apropiere o fîntînă, ca tot
omul însetat să-şi ostoiască setea şi să se închine. Găseşti şi merinde cîteodată
la troiţă. Oamenii ne povesteau că lăsau şi pîine, şi brînză, uneori fructe. Noi
am găsit găleţi cu apă, căni şi fîntîni. Am găsit troiţe din 50 în 50 de metri,
dar şi în interiorul gospodăriei, fixînd limitele acesteia undeva, între
garduri. Găseam de cele mai multe ori troiţa ca un fel de chivot al casei, un
fel de machetă a acesteia”.
DIVERSITATE.
Fotografiile arată că în zona buzoiană există o mare diversitate formală a troiţelor:
de la cele tip cabină pînă la casă sau tip staţie de adăpost. “În unele am
descoperit băncuţe cu haine, semn că înnoptase cineva acolo. Tot ce se întîmplă
în interiorul lor este o minune. Apar ca nişte locuri umanizate, există o
prezenţă continuă, nu este numai crucea, apare muşamaua care este pe pereţii
interiori sau pluşul din catifea ori dantelele din nylon, hîrtia ornamentată,
dar sînt şi cazuri de părăsire generală, în care vegetaţia inundă totul şi ai
senzaţia că crucea a crescut din pămînt. Forma crucii este şi ea foarte diferită
de la un sat la altul sau în interiorul aceluiaşi sat: de la cruce dreaptă,
simplă, de lemn, la cruce trilobată, cruce de piatră sau din mozaic, mai nou.
Am găsit şi o troiţă care are termopane, iar proprietarul ne-a spus că a ales
acest material pentru că este mai rezistent, nu se mai udă nici crucea şi e mai
modern”, a mai povestit Lila Passima.
Cea mai veche cruce descoperită de cei trei cercetători este de la 1837, din piatră, cu inscipţie chirilică. În curtea muzeului puteţi admira troiţe realizate de meşterul Paul Balaci din satul Salcia, judeţul Dolj, singurul crucer din zonă care mai face troiţe ca odinioară, care “mai închipuie sfinţii cum a apucat de tatăl lui”.
Citește pe Antena3.ro
Ateliere pentru copii
Au început înscrierile pentru atelierele de ceramică, de construit instrumente muzicale, de tipărituri şi realizare de carte pentru copii, cursurile urmând a se desfăşura în perioada 26 septembrie-5 octombrie la Muzeului Ţăranului Român. Atelierele de ceramică vor fi susţinute de Karin Heyne, pictoriţă şi graficiană. Art terapeutul Andreea Botezan îi aşteaptă pe cei mici la atelierele de tipărituri şi realizare de carte. După o matriţă din carton sau linoleum, folosind culori de tipografie, copiii vor tipări la presa manuală pe diferite tipuri de hârtie şi material textil, într-un format inedit. Atelierul de construit instrumente muzicale este condus de Hannes Heyne, muzician, pedagog şi ecologist al sunetului şi constă în realizarea de mici instrumente muzicale din lemn, bambus, nuc, la care apoi se va cânta.
Muzee şi colecţii săteşti
Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti şi un
număr de opt colecţionari vă invită la vernisajul expoziţiei-atelier “Colecţia
colecţii-lor. Muzee şi colecţii săteşti din România” vineri, 26 septembrie,
orele 17:30, la Sala de Oaspeţi. Construită după principiul “poveste în poveste”,
Colecţia colecţiilor aduce împreună fragmente de colecţii particulare săteşti,
fiind rodul unui stagiu de formare şi al unui workshop al colecţionarilor împreună
cu muzeografi ai Muzeului Ţăranului Român.
