Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la Daci, trecand pe la Vlad Tepes si terminand cu Ceausescu, labirintul tunelurilor secrete de sub Bucuresti au dat nastere la diferite ipoteze si povesti.
La numai 12 metri sub platoul Pietei Revolutiei exista o retea de catacombe prin care se poate circula cu barca. Este vorba de niste culoare betonate, cu latimea de aproximativ 2 metri, prin care curge un rau subteran adanc de 1 metru.
Capitala Romaniei are o traditie de secole in materie de tainite si coridoare secrete. Din datele pe care le detin istoricii, primele coridoare subterane au fost beciurile producatorilor de vin. Acestea aveau zeci de metri lungime si erau atat de largi, incat se circula prin ele cu carele. In secolul al XIX-lea au aparut unele tunele de refugiu, cum este tunelul care leaga Palatul Ghica Tei de Manastirea Plumbuita, lung de mai bine de 1 kilometru.
Sub Palatul Golescu, situat langa Stadionul Giulesti, a fost gasit un cordor subteran cu iesire la lunca Dambovita. Conform relatarii militarilor, la subsolul cladirii au gasit un tunel, nu prea lung, care coboara intr-un fel de cazarma. Opt camere cu paturi pliante. Din aceste camere pornesc mai multe culoare, unul ducind chiar pina la etajul II al cladirii.
Pe un alt culoar se poate ajunge la un buncar mai larg, la 7 metri adincime. Se trece, apoi, de o usa blindata si se ajunge la un apartament spatios, la adincimea de 9 metri. Militarii au cautat, apoi, camera in care se afla sistemul de ventilatie si s-au trezit pe un nou culoar. Dupa ce au strabatut aproximativ 30 de metri, au gasit o nisa cu o lada mare, in care erau 16 barci din cauciuc, cu pompe de umflare. Dupa alti 20 de metri, militarii au observat ca peretii tunelului au alta culoare, sint mai noi si sint acoperiti cu un fel de rasina sintetica. Dupa inca 10 metri, culoarul se infunda. Chiar la capat se afla un piedestal din lemn pe care era asezat un capac de WC. Au ridicat capacul, iar sub el au gasit un chepeng de fier. L-au ridicat si au gasit… un riu cu apa curata, care curge intr-o matca artificiala din beton. Are latimea de cca. 1,5 metri si adincimea de aproximativ 1 metru. Riul se afla cam la 12 metri sub platforma Pietei Revolutiei.
A mai fost gasita o gura de iesire din labirint in curtea interioara a fostului CC, de unde, printr-o retea de canale, se poate intra in canalizarea orasului, de unde se poate iesi catre Dimbovita. Reteaua are guri de iesire in Palatul Regal, Biserica Kretzulescu si Magazinul Muzica. “In urma unor cercetari ulterioare a reiesit ca ramificatiile subterane au corespondenta cu circa 80 de obiective din Bucuresti, cum ar fi cladirea ASE, Casa Enescu, Opera Romana etc.
Nimeni nu neaga existenta acestor cai de navigatie secrete, dar, cind au vrut sa fie explorate de catre unii cercetatori, nu li s-a permis, pe motiv ca… nu se poate.
Colonelul in rezerva Nicolae Kovacs a relatat pentru Libertatea: ''Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate in asa fel incat sa se poata circula prinele cu masini cu motor electric. Tunelurile principale leaga Palatul Cotroceni de Academia Militara, peaceasta de Casa Poporului, iar de aici pleaca doua tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central(actualul Minister de Interne din Piata Revolutiei ± n.r.) si unul spre actualul Minister al Apararii. Celedinspre Piata Revolutiei sunt intrerupte din loc in loc de usi de sapte tone greutate fiecare, pentru a inchide etans zona in caz de necesitate. Au fost inglobate in acest sistem si catacombele mai vechi,realizate in perioada interbelica, cum e cea din zona Cotroceni, a lui Carol al II-lea. Sunt si multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului si statia de metrou Izvor, care probabil ca vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilitati publice''.
Primul care a sesizat potentialul strategic al Bucurestiului a fost Domnitorul Vlad Tepes, cel care a facut si primele amenajari ''moderne'' ale tunelurilor subterane. Mai tarziu, peste amenajarile facute deTepes alti domnitori au construit obiective de mascare si prelungiri sau altfel de amenajari. De la Curtea Domneasca a lui Tepes pleaca un canal care trece pe sub Hanul lui Manuc, dupa care se ramifica in trei directii diferite- unul merge inspre Universitate cotind spre Cismigiul de azi (fost munte calcaros si impadurit care avea la baza o mlastina de dimensiune medie) loc unde mai tarziu (incepand din perioada regelui Crol I) s-au amenajat obiective strategice de foarte mare importanta, alaturi de centura fortificata a Bucurestiului si altele. Un alt canal pleaca de la Curtea Domneasca inspre ceea ce azi numim Palatul Parlamentului iar cel mai important si mai lung canal ducea catre cel mai mare din muntii calcarosi pe care este asezat Bucurestiul de astazi si ale carui ramasite se mai pot vedea si astazi in regiunea Parcul Tineretului (fosta Mlastina Cocioc). Pe vremea lui Tepes, era un munte de dimensiuni mai mari, partial impadurit si inconjurat de cea mai mare mlastina din aceasta regiune, deci o fortareata. Acolo, pe varful muntelui si in mijlocul padurii, tunelul lui Tepes avea iesirea- astazi, locul iesirii este mascat de Crematoriul Cenusa, obiectiv militar aparat si nu poate nimeni la ora actuala sa se apropie la mai putin de 300 de metri si nici sa fotografieze ori sa filmeze.
Obiective care sunt pozitionate pe importante galerii subterane:
Palatul Cotroceni (fondat de Printul Serban Cantacuzino, amenajat ulterior si extins de Ferdinand, cand s-a extins legatura subterana pana la Clinceni, via Fortul Domnesti).
Palatul Mogosoaia (la 14 km de Bucuresti, fost construit in anul 1702 de Constantin Brancoveanu). Palatul Ghica (ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in anul1822);
Palatul Stirbei (construit in anul 1835); Palatul Sutu (a apartinut marelui postelnic CostacheGrigore Sutu, fiind realizat in 1834, astazi Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti dupa cefusese muzeul PCR, punct nodal aflat deasupra stravechilor galerii subterane, in apropierea locului unde comunistii au construit obiective subterane strategice de dimensiuni foarte mari, situate astazisub Intercontinental)
Palatul Universitatii (1857-1869) constructie ridicata dupa planurile arhitectului Al. Orascu si K. Storck, universitatea de astazi- impreuna cu Palatul Sutu, s-a amplasat pe una din cele mai mari cavitati subterane naturale care a fost amenajata si utilizata succesiv incepand cu perioada antica a dacilor, ale caror urme se pot gasi aproape peste tot in Bucuresti si in apropierea acestuia
Palatul de Justitie (1890-1895) si Palatul Cantacuzino.Toate acestea sunt amplasate in schema marilor galerii subterane, de la Insula Sfantul Pantelimon, unde Grigore Ghica a construit la 1735 manastirea si spitalul Pantelimon (partial fost au demolate de Ceausescu) unde se afla acum complexul de agrement si hotelul Lebada, pleaca un canal de mari dimensiuni (sosea pietruita) care leaga acest palat de alte obiective similare, respectiv Palatul Ghica si Manastirea Plumbuita.
Citește pe Antena3.ro
