In septembrie anul trecut, Florin-Gabriel Ciurar a declansat, impreuna cu Liga pentru Drepturile Omului, o procedura in justitie in vederea anularii unor decizii luate in august 2011 de primarul din localitatea La Madeleine (de la periferia orasului Lille), care interziceau cersetoria si cautatul prin gunoaie.
Hotararea anticersetorie fusese tradusa in limbile romana si bulgara si considerata rapid ca fiind clar indreptata contra rromilor. Vara trecuta, primarul si-a justificat decizia vorbind despre "un climat de tensiune' creat de prezenta unei tabere de rromi la granita dintre comuna sa si Lille. Decizia era insotita de o alta, care interzicea cautatul prin cosuri de gunoi.
Luni, hotararea din 2011 privind interzicerea cersetoriei a fost anulata de un tribunal administrativ, potrivit cotidianului Le Parisien, care noteaza ca agentia de presa France Presse a intrat in posesia unei copii a deciziei. Nu a fost anulata insa si interdictia de a se cauta prin cosurile de gunoi.
Primarul nu se lasa
Antirromi? Sebastien Lepretre (din partea partidului guvernamental UMP) s-a aparat, vorbind despre pragmatism, pentru ca eventualii contravenienti sa poata intelege infractiunea care le era reprosata.
Urmand insa un aviz al raportorului public, Tribunalul din Lille a apreciat ca aceasta decizie nu se circumscria suficient in campul ei de aplicare. Judecatorii au subliniat ca localitatea La Madeleine nu a adus suficiente dovezi care sa permita aprecierea gravitatii tulburarii ordinii publice.
Caracter discriminatoriu
O victorie pentru reclamanti, LDH si Ciurar, dar pentru primar o nemultumire: 'Tribunalul nu a retinut pretinsul caracter discriminatoriu al deciziei pentru care am fost atacat mediatic. Doar redactarea si justificarile au fost luate in calcul. Majoritatea locuitorilor din La Madeleine care se plang o fac direct mie, pe cale orala, cum vreti sa pot dovedi asa ceva?', s-a intrebat Sebastien Lepretre, citat de cotidianul La Voix du Nord. Primarul este convins ca are dreptate. Dovada: de la 1 ianuarie a luat alta decizie sau mai degraba a rescris-o pe cea veche si tradus-o, pentru a o circumscrie geografic. Primarul afirma ca dupa adoptarea acestei hotarari nu s-au mai vazut cersetori care sa exploateze minori in comuna La Madeleine. Cersetoria este inca interzisa in La Madeleine, pe anumite artere, cele mai comerciale. "Sa nu se bucure prea mult', spune avocatul reclamantilor, care asteapta acceptul acestora pentru a ataca si aceasta noua decizie si pe cea referitoare la pubele. Cazul, in opinia celor de la La Voix du Nord, nu este inchis.
Jurnalistii de la cotidianul La Voix du Nord s-au intalnit cu tanarul originar din Romania care se bate in justitie in numele etniei pe care o reprezinta: intr-o tabara improvizata. Povestea lui a fost relatata de Jurnalul National sub titlul: 'Florin-Gabriel, rromul care da in judecata un oras francez. Citeste povestea lui' la 1 aprilie.
Are 26 de ani si trei copii
Florin-Gabriel, Gaby, cum i se zice, se detaseaza de grupul din care face parte. Nu se vrea seful grupului, pentru ca este convins ca "toti sunt egali'. Are 26 de ani, trei copii (cel mai mare are 10 ani) si a venit acum 10 luni de la Oradea, din Romania, in aceasta tabara de nomazi unde traiesc acum 34 de familii. Toti de acolo vorbesc romani, limba tiganilor. El stie si un pic de franceza. Liga pentru Drepturile Omului (LDH) si parintele Arthur i-au vorbit despre asta, iar el a fost de acord: 'Nu e normal sa fie interzise cersetoria si cautatul prin gunoaie. In fond, nu furi pe nimeni. Este un mijloc de a capata de mancare De ce sa ni se interzica? Cu ce am gresit fata de localitatea La Madeleine?', se intreaba tanarul rrom, care, totodata, se declara doritor de a-si gasi de lucru. Orice.
In Romania i-ar fi "mult mai rau'
Pentru ca "nici in Romania nu avea de lucru si, mai mult, conditiile erau mai rele. Mai rele? Adica mai rau decat aici, unde sta in camp, trebuie sa umble dupa apa, s-o care cu galeata, rabda de frig, de toate cele', scriu jurnalistii de la publicatia citata. Si el puncteaza: 'E mai rau acolo'. Si vrea ca ai lui sa aiba dreptul de a ramane acolo unde sunt acum si mai ales sa-si poata da la scoala copiii. "Casa' lui este un coltisor in care a inghesuit o canapea gaurita, un godin si un pat mare, in care dorm cinci persoane.