Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Magistraţii Instanţei Supreme au admis recursul formulat de procurorii DNA împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care această instanţă aproape că desfiinţase dosarul de corupţie din Vama Albiţa.
Instanţa Supremă a hotărât să menţină starea de arest pentru 13 din cei 17 inculpaţi, dispunând eliberarea pentru Ionuţ Rareş Forţu, Petruţ Porumboiu, Corneliu Panaite şi Romică Petcu.
La Vama Albiţa, DNA a trecut la arestare preventivă în masă
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, în 18 martie, eliberarea a 17 persoane ridicate de la Albiţa, înlocuindu-le mandatele de arestare preventivă cu interdicţia de a părăsi ţara. Magistraţii CAB au refuzat astfel să prelungească arestarea preventivă a celor 17 inculpaţi, aşa cum ceruseră procurorii DNA. Potrivit Mediafax, instanţa a motivat decizia prin faptul că interceptările nu ar fi concludente şi s-au făcut pentru o perioadă scurtă de timp şi din nici o înregistrare video nu reiese faţa mituitorilor.
Instanţa a analizat probele pentru fiecare inculpate în parte: Iordan Bălţatu, Mirel Dănuţ Cornea, Cătălin Claudiu Alistar, Vlad Grigorescu, Adrian Marius Pascal, Cătălin N. Popa, Traian Tătaru, Alin Andrei Nechita, Ioan Balahura, Radu Daniel Gîrţu, Ionuţ Rareş Forţu, Octavian Mardare, Petruţ Porumboiu, Corneliu Florea, Ciprian Nicolae Popovici, Corneliu Panaite şi Romică Petcu.
Instanţa arată că procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire Mihai Florin Fotin, procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi a celor video, nu se leagă cu alte probe, astfel că "infracţiunea de luare de mită în formă continuată, reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, nu este determinată, prin elementele sale esenţiale, atâta timp cât nu se pot stabili cu certitudine suma primită, cu titlul de mită, de către fiecare inculpat, precum şi mituitorii, astfel că singura certitudine până în acest moment procesula o constituie datele la care inculpaţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu".
"S-a reţinut în sarcina fiecărui inculpat că a extras, de mai multe ori, bancnote din paşapoartele prezentate la controlul de frontieră, însă, din convorbirile şi imaginile interceptate nu rezultă, decât cu câteva excepţii, valoarea bancnotei primită şi pentru niciunul din actele materiale, identitatea persoanei care a oferit mita", motivează judecătorul Daniela Panioglu.
Citește pe Antena3.ro
Câteva zile de interceptări şi hop la măsuri extreme
"În fapt, toată activitatea de urmărire penală s-a restrâns la interceptarea inculpaţilor pe durata câtorva zile de lucru, după care, imediat, a fost luată măsura extremă a arestării preventive în masă. Această grabă uriaşă, de a aduce cât mai repede pe inculpaţi în faţa judecătorului, cu propunerea de arestare preventivă, aduce atingere însuşi scopului procesului penal, care constă în strângerea de cât mai multe probe clare în vederea aflării adevărului", mai notează judecătorul în motivarea sa.
Instanţa subliniază că "precipitarea" DNA este dovedită "inclusiv prin lipsa de corespondenţă dintre procesele-verbale de interceptare depuse la dosar, pe care Curtea le-a analizat, şi actele materiale reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, aşa încât, în acest moment procesual, situaţia de fapt nu este, încă, bine conturată".
Instanţa mai notează că, deşi prima cerinţă cumulativă cerută de lege în cazul arestării preventive, respectiv aceea ca pedeapsa să fie de sau mai mare de patru ani, este îndeplinită, nu este îndeplinită a doua cerinţă. Astfel instanţa reţine că inculpaţii nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, pentru a-I menţine în arest.
"Curtea are în vedere faptul că inculpaţii sunt persoane instruite din punct de vedere educaţional, au meseria de poliţist, evident că nu au antecedente penale, sunt suspendaţi din funcţia de poliţist de frontieră, astfel că nu se poate susţine că vor comite în continuare alte fapte de natură penală pentru a fi menţinuţi în stare de arest preventive", se arată în documentul citat de Mediafax.
Instanţa mai arată că, în acest caz, din modul cum a decurs urmărirea penală, "organele de urmărire penală au desfăşurat mai mult o acţiune de forţă coercitivă, într-un scop pur demonstrativ pentru societate şi mai puţin folositor procesului penal, a cărui bună desfăşurare este îngreunată tocmai prin păstrarea inculpaţilor în stare privativă de libertate, deoarece evaluarea permanentă a măsurii de arest preventiv devine prioritară cercetării fondului".
Judecătorul a reţinut că ar fi uriaşe şi iraţionale eforturile umane şi financiare în păstrarea inculpaţilor în arest preventiv, "deoarece nu există nici un element din care să rezulte că aceştia se vor sustrage de la procesul penal sau vor altera probatoriul, ci, dimpotrivă, inculpaţii prezintă suficientă credibilitate şi garanţii că vor respecta întocmai obligaţiile procesuale care le revin". Astfel că judecătorul apreciază arestarea inculpaţilor ca "pripită şi exagerată" în acest moment raportat la "probatoriu" şi la "persoana inculpaţilor".
Acest verdict a fost contestat de procurorii DNA cu recurs, caz aflat astăzi în dezbaterea magistraţilor instanţei supreme. Până la această oră judecătorii instanţei supreme nu au pronunţat un verdict, astfel că rămâne de văzut dacă soluţia magistraţilor CAB va fi păstrată ori, dimpotrivă, desfiinţată.
