Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şapte luni, atăt le-a luat edililor să organizeze Zilele Bucureştiului la Viena. Şpaga, atăt de cunoscută pe la noi, n-a mai funcţionat insă şi aici, austriecii nefiind impresionaţi de nici o "atenţie". Ba, din contră, atunci cănd romănii n-au respectat condiţiile, au fost amendaţi.
Corespondenţa din Viena
Şapte luni, atăt le-a luat edililor să organizeze Zilele Bucureştiului la Viena. Şpaga, atăt de cunoscută pe la noi, n-a mai funcţionat insă şi aici, austriecii nefiind impresionaţi de nici o "atenţie". Ba, din contră, atunci cănd romănii n-au respectat condiţiile, au fost amendaţi.
Viena, o capitală aproape perfectă. Multă verdeaţă, piste pentru biciclete, 70 de centre pentru inchirierea lor, pungi speciale pentru stăpănii ai căror căini işi fac nevoile pe stradă, un trafic normal in ore de vărf, nici o groapă. A, şantierele, puţin cam multe, ar putea fi singura asemănare cu Bucureştiul, dar cănd te apropii iţi dai seama că şi acestea sunt organizate ca la carte. Fără basculante care să incurce circulaţia, fără zgomot şi praf, cu muncitori care nu dorm, ci lucrează atăt căt au scris in contract.
EVENIMENT. Pentru aproape trei săptămăni, in acest oraş, desenat pănă la cel mai mic detaliu, are loc un eveniment cultural pur romănesc: "Zilele Bucureştiului la Viena". Austriecii ne-au primit cu drag, dar au avut pretenţia să le respectăm regulile. Astfel, organizatorii au avut nevoie de şapte luni pentru a obţine toate autorizaţiile, pentru a se putea desfăşura in aer liber peste 180 de spectacole de teatru, jazz, underground, muzică clasică, religioasă, expoziţii de pictură, sculptură. Motivul a fost unul foarte simplu. Aici şpaga nu există. "Tocmai că aici nu se dă şpagă, am fost nevoiţi să aşteptăm atătea luni pentru a avea toate avizele", ne-a spus Călin Mocanu, responsabil cu organizarea evenimentului din partea Primăriei Capitalei. Singurul aviz pe care nu l-au primit a fost pentru amplasarea unui cort in centrul Vienei, aşa cum le place romănilor, in care să fie promovate produsele specifice romăneşti, micii şi berea. Şi asta pentru că regulile oraşului nu permit acest lucru. Doar au şi ei cărnaţii şi berea lor.
Şi peripeţiile bucureştenilor nu s-au oprit aici. Autorităţile austriece n-au stat pe gănduri atunci cănd au văzut că romănii nu respectă cu stricteţe indicaţiile lor. "Am primit amendă pentru că am infipt un ţăruş pe un spaţiu verde sau că toba de la un concert suna mai tare decăt prevede legea. Aici poliţia intervine imediat", ne-a mai spus Mocanu. Trecănd peste micile probleme, artiştii romăni au reuşit să-i facă pe cei din Viena să le aprecieze talentul şi frumuseţea momentelor puse in scenă, aplaudăndu-i minute-n şir. "La unul dintre spectacolele noastre in aer liber, o romăncă s-a ridicat din mulţime şi a inceput să ţipe: «Avem 22.000 de cerşetori, dar şi 22 de milioane de oameni talentaţi", ne-au povestit tinerii actori prezenţi pe străzile vieneze.
Unul dintre artiştii foarte apreciaţi a fost şi naistul Gheorghe Zamfir, care a umplut luni Biserica Karlskirche, muzica sa religioasă emoţionăndu-i pe mulţi dintre spectatori.
PELERINAJUL ALEŞILOR LOCALI. Viena a fost vizitată şi de majoritatea consilierilor generali ai Capitalei şi de o parte dintre primarii de sector, veniţi mai mult cu găndul de a hoinări decăt a-şi promova proiectele edilitare. Aleşii locali n-au prea avut multe de spus atunci cănd au fost intrebaţi cum ii vor convinge pe austrieci să investească in Bucureşti.
Intălnire intre primari, la "nivel inalt"
Ieri a fost cea mai importantă zi pentru primarul Capitalei, Adriean Videanu, care a avut misiunea de a-i convinge pe austrieci să investească in Bucureşti, iar prima intălnire in acest sens a avut-o cu primarul Vienei, Michael Haupl. După schimburi de amabilităţi protocolare, Videanu a recunoscut că are multe de invăţat de la edilul Vienei, aflat la al doilea mandat. Viena este un oraş impărţit in 23 de sectoare, cu o suprafaţă pe jumătate din cea a Bucureştiului şi cu o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, din care 30% sunt emigranţi. In capitala Austriei locuiesc la ora actuală peste 100.000 de romăni.
