Viitură pe Dunăre. Infiltraţii în digurile din Insula Mare a Brăilei

Creşterea nivelului şi a debitului Dunării a dus la apariţia de infiltraţii în digurile din Insula Mare a Brăilei, după cum a declarat, duminică, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila, Adrian Turiac.

"Acţionăm cu material geotextil, fascine, folii şi saci de nisip şi balast. Avem şi un sistem de tuburi care eliberează presiune apei. Monitorizăm digurile în permanenţă, pentru a interveni în caz de nevoie. Astăzi, la Brăila, Dunărea este la cota de 626 cm, înregistrându-se o creştere a nivelului apei, de ieri până azi, de 10 cm. Acum ne situăm cu 16 cm peste cota de inundaţie, iar debitul fluviului este la 12.100 mc/s", a declarat Turiac.

Şi angajaţii ANIF patrulează în permanenţă pe diguri, pentru a depista din timp eventualele grifoane, respectiv acele infiltraţii care antrenează pământ din corpul digului, care pot evolua extrem de rapid, dacă nu sunt depistate la timp.

Digurile din Insula Mare a Brăilei au fost supraînălţate, în 2012, cu 25.000 de metri cubi de pământ, pentru a preveni efectele unor inundaţii în cea mai mare exploataţie agricolă din Europa, în cazul în care Dunărea ar depăşi lucrările de îndiguire, după cum a declarat directorul Agricost, arendaşul IMB, Lucian Buzdugan.

Canalizările de pe malul brăilean al Dunării au fost supraînălţate cu inele metalice, iar intrările într-un bloc social din Port, situat într-o zonă predispusă la inundaţii, au fost protejate cu saci de nisip, măsuri luate de autorităţi de teama viiturii care se prognozează pe fluviu.

Circulaţia vaselor pe Dunăre se face cu restricţii de viteză, pentru a se evita producerea valurilor, iar proprietarii pontoanelor ancorate în Portul Brăila şi-au ridicat pasarelele care fac legătura cu malul cu cel puţin jumătate de metru.