WikiLeaks nu îi observă "ironiile" lui Băsescu în cazul Teo Peter

O cablogramă referitoare la cazul Teo Peter scoate la iveală o ofertă cel puţin ciudată a preşedintelui României, pe care consilierii săi o dau drept glumă: un milion de dolari pentru Pentagon, ca să aibă americanii cu ce despăgubi familia Peter.

Cablogramele WikiLeaks care fac referire la cazul Teo Peter, starul rock care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină provocat de un puş­caş marin de la Ambasada SUA din Bucureşti, aduc publicului informaţii interesate. După ce una dintre ele vorbea despre faptul că preşedintele Traian Băsescu i-ar fi promis am­ba­sa­dorului american că puşcaşul ma­rin care a provocat accidentul va avea parte de un proces echidistant în România şi că, "indiferent de rezultatul procesului", nu urma să facă nici o zi de închisoare în România, doi consilieri prezidenţiali au ţinut să reacţioneze. Mai întâi a fost cazul purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, Valeriu Turcan, care a precizat că pre­şedintele a avut în mod constant în atenţie cazul respectiv, încă de la începutul primului său mandat şi că, în contextul unui anumit blocaj în discuţiile bilaterale pe această temă, preşedintele a venit cu un mesaj "ironic". Era vorba despre posibilitatea ca statul român să sprijine autorităţile americane cu un milion de dolari în vederea despăgubirii fa­mi­liei lui Teo Peter, a precizat consilierul prezidenţial. Apoi a venit rândul altui consilier prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, care a postat un text pe site-ul blogary.ro, potrivit căruia "la insistenţele preşedintelui, familia lui Teo Peter nu a primit despăgubire jignitoarea sumă de 8.000 de dolari, aşa cum intenţionau autorităţile americane să îi ofere, ci o sumă cu mai multe zerouri (preşedintele chiar i-a ironizat pe americani, spunând că, dacă sunt prea săraci, le dăm noi un milion de dolari să plătească despăgubiri familiei)".

Citind însă telegrama ambasadei americane ajunsă la WikiLeaks, în care se face referire la această discuţie, nu găsim nici o ironie.
În telegrama marcată "Con­fi­den­ţial" şi datată 29.11.2007, clasificată de ambasadorul Nicholas Taubman, se face referire la convocarea pentru o întâlnire "urgentă" cu Anca Ilinoiu, consilier prezidenţial la Departamentul de Relaţii Internaţionale al Pre­şe­din­ţiei, a ambasadorului american la Bu­cureşti, în ziua respectivă. Doamna Ilinoiu i-a vorbit am­ba­sa­do­rului des­pre "oferta finală" făcută de partea ame­ricană urmaşilor starului rock Teo Peter, consilierul prezidenţial pre­cizând că Preşedinţia ştia că suma oferită de Guvernul SUA ar putea fi una din şase cifre (la nivelul câtorva sute de mii de dolari – n.r), precizând că apreciază suma drept "inadecva­tă" şi rugând partea ameri­ca­nă să recon­sidere întregul caz, in­clu­siv im­pactul pe care l-ar avea acesta asupra parteneriatului româno-american în general. Ilinoiu a comentat că sumele des­pre care a auzit că sunt luate în calcul de americani abia dacă ar acoperi-o pe cea cheltuită de Guvernul României în legătură cu acest caz (pe care a apreciat-o fiind în jurul a 80.000 de dolari), se arată în cablograma WikiLeaks. Întrebată de ambasador la ce sumă se gândeşte Guvernul României, Ilinoiu nu a răspuns direct, ci a afirmat că într-o conversaţie anterioară dintre pre­şe­din­tele Băsescu şi fostul ambasador american James Rosapepe, Băsescu ar fi propus să trimită în secret Pentagonului suma de un milion de dolari, pentru a se asigura că suma de bani care îi va fi dată familiei lui Teo Peter va fi una adecvată. Fără a se sublinia vreo notă de ironie în legătură cu aceste afirmaţii, telegrama continuă cu o notă în paranteză: "Ilinoiu nu a precizat circumstanţele şi momentul acestei discuţii). Ea a concluzionat că nu suma precisă este problematică, ci mesajul care îi este transmis publicului. Ea a declarat că militarii «acţionează frecvent în felul acesta peste tot în lume», dar şi-a manifestat speranţa că «o autoritate democratică de rang mai înalt» ar putea lua decizia potrivită, în cele din urmă". Poate că aici a fost vorba despre o ironie fină, dar nici de aceas­tă dată cablograma nu face o apre­ciere în acest sens.

"Nu s-a făcut dreptate", susţine Teo Peter Jr.
În urma dezvăluirilor WikiLeaks pri­vind discuţia dintre ambasadorul SUA şi preşedintele Băsescu pe tema accidentului în care şi-a pierdut viaţa Teo Peter, fiul acestuia, Teo Peter Jr (foto), ne-a răspuns la câteva în­tre­bări. 

Jurnalul Naţional: Cum apreciezi promisiunea preşedintelui făcută ambasadorului american?
Teo Peter Jr: Eu nu doresc să interpretez în nici un fel cele apărute în telegramă, pentru că aceste interpretări sunt discutabile. Mie îmi place să cred, de exemplu, că preşedintele României încerca să forţeze adu­cerea puscaşului în ţară pentru un proces echitabil. Atunci, preşedintele şi celelalte autorităţi române implicate, Guvern, prim-ministru, ministru de Externe, ne-au promis susţinere şi nu pot să spun că nu a existat această susţinere. E posibil însă ca lipsa de experienţă în a gestiona astfel de cazuri să fi făcut ca demersurile să fie poate pe alocuri timide sau nu neapărat în direcţia care să conducă la rezultatul pe care noi, ca români, îl doream. Pe de altă parte, oricât am analiza sau interpreta, acum nu mai putem schimba nimic din ce s-a petrecut. Am putea însă să ne canali­zăm energia pentru a crea un cadru legislativ, care să nu permită repetarea cazului Teo Peter.

Deşi accidentul a fost intens mediatizat şi a existat o presiune considerabilă ca procesul să aibă loc în România, jocurile erau făcute. Ce părere ai despre promisiunile preşedintelui ţării făcute atunci românilor şi cele făcute amba­sa­do­ru­lui SUA?
La acea dată nu cred că jocurile erau făcute. Procesul din America nu avusese loc, era o perioadă în care atât familia, cât şi autorităţile române încercau să găsească o soluţie pentru ca procesul să aibă loc în România. Consideram, atunci, că un proces în America nu ar fi fost echidistant pentru Teo Peter, iar ce s-a întâmplat ul­te­rior a dovedit că temerile noastre erau întemeiate. Autorităţile române şi-au respectat promisiunile, iar atunci când au considerat că atât s-a putut face, ne-au anunţat, iar noi am luat hotărârea să închidem cazul şi să acceptăm condiţiile autorităţilor americane.

Ai auzit varianta potrivit căreia altcineva din personalul ambasadei (posibil fiul ambasadorului) ar fi fost implicat în accident, nu puşcaşul marin?
Am auzit şi nu exclud posibilitatea ca lucrurile să fi stat aşa.

Consideri că statul român e vinovat din punct de vedere moral?
Aşa cum am spus, statul român poate fi considerat vinovat pentru că nu a creat cadrul legislativ care să-i protejeze pe români. Pe de altă parte, în cazul Teo Peter, statul român nu s-a asigurat că Teo Peter va fi repre­zen­tat în procesul din America şi că va avea parte de un proces echitabil. Prin faptul că autorităţile s-au implicat şi s-au oferit să ne sprijine, au aratat că s-au simţit responsabile sau cel puţin cu musca pe căciulă.

Ce crezi că se mai poate întâmpla acum, după mai bine de şase ani?
Din punctul de vedere al familiei considerăm cazul închis. La fel considerăm că nu s-a făcut dreptate în cazul Teo Peter. Iar ceea ce este mai grav, încă nu s-a făcut nimic în sensul schimbării legislaţiei, astfel încât cetăţenii români să fie protejaţi în propria ţară. Asta ar trebui să se întâmple, să nu mai permitem să se repete cazul Teo Peter.

Totodată, Teo Peter Jr a declarat miercuri, pentru Mediafax, că nu era de competenţa lui Sebastian Lăzăroiu să vorbească despre suma primită de familia sa ca daune, afirmând că aceasta "este mult mai mică" decât lasă să se înţeleagă consilierul prezidenţial. "Dacă ştia suma, trebuia să o spună. Oricum, e mult mai mică decât lăsa să se înţeleagă consilierul prezidenţial, nu avea atâtea zerouri. Nu consider că a fost o reparaţie morală, ci una materială", a spus Teo Peter jr, care a refuzat să spună câţi bani a primit familia, deoarece suma este "confidenţială". (Alex Revenco)