x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator "Zi că-ţi place!", un film-manifest despre România

"Zi că-ţi place!", un film-manifest despre România

de Clara Margineanu    |    12 Ian 2014   •   15:03
"Zi că-ţi place!", un film-manifest despre România

Sala de cinema ,,Studio” de pe Bulevardul Magheru are aproape 400 de locuri. Serile trecute am văzut, la avanpemiera filmului ,,Zi că-ţi place!” în regia lui Cornel Mihalache, după o piesa de teatru omonimă, semnată de Valentin Nicolau, o mulţime impresionantă de spectatori. Cei care nu au mai avut loc, au vizionat filmul aşezaţi pe trepte sau, pur şi simplu, în picioare, timp de 70 de minute. În mare parte, publicul era format din cineaşti, teleaşti, ,,oameni de televiziune”, angajaţi sau disponibilizaţi din TVR demonstrând prin prezenţa lor, o splendidă solidaritate de breaslă. Filmul ,,Zi că-ţi place!”, un amestec de documentar şi ficţiune este un proiect realizat de ,,Casa de producţie TVR”. Forfotă, emoţii, strângeri de mâini şi îmbrăţişări, părea că toată lumea cunoaşte pe toată lumea, ca la întâlnirea unei caste, reunită să-şi celebreze o parte dintre reprezentanţi. Deasupra întâmplărilor care, de-a lungul vremii, i-a adus mai aproape sau i-a ţinut departe. Dar ce aproape e departe atunci când vorbim despre pasiunea unei bresle pentru care, de cele mai multe ori, meseria devine destin. Impresinant gest, dar fireşte, filmul regizat de Cornel Mihalache este destinat marelui public, tuturor şi fiecăruia în parte dintre români. 

Promisiuni electorale, imagini de arhivă şi actori de primă mărime

S-a stins lumina în sală, într-o linişte tensionată care încărca spaţiul cu aşteptări. Cu tot atâtea orizonturi de aşteptare, câţi spectatori se aflau în sală. Vedem o femeie singură, interpretată magistral de actriţa Meda Victor, care locuieşte într-o garsonieră şi în viaţa căreia personajul principal pare a fi televizorul. Pe acest ecran care îi confiscă biografia se derulează aceeaşi poveste, cu mereu alte personaje în cadru. Doar scena este aceeaşi, cea a politicii româneşti din ultimii 25 de ani. Pe toate canalele televiziunilor se difuzează intermitent şi agonic campania electorală. Sunt inserate fragmente din arhiva TVR, cu personaje politice reale, arhicunoscute care nu fac decât să ne reamintească fragmente din discursuri pe care le-am auzit. Îi vedem vii şi aproape palpabili, cum îşi imaginează şi femeia din film, când le răspunde, le vorbeşte sau atinge spintecată de iluzii, ecranul televizorului. Îi vedem râzând pe culoarele TVR, în cabina de machiaj şi în studio, interpretându-şi expresiv discursul. Protagoniştilor reali din politica românească postdecembristă li se alătură, în documentarul-ficţiune semnat de Cornel Mihalache, actori de primă mărime: Mircea Abulescu, Constantin Cojocaru, Radu Amzulescu, George Ivaşcu, Marius Stănescu. În film, sunt oameni politici şi îţi vine să juri că au mers cel puţin o dată, încălţaţi în pantofii unui candidat la preşedinţia ţării. Sunt desăvârşiţi în întruchipările personajelor, pentru că sunt mari actori şi, prin har, dezleagă aproape orice enigmă a naturii umane. Fie ea, ipocrită, exhibiţionistă, închipuită, vulgară sau perversă. Trăsături evidente şi şocante în relaţia cu femeia-metaforă din film, femeia-România.

Femeia România vrea să se lase cucerită şi sedusă pe rând, de către cinci dintre nenumăraţii candidaţi. Se imaginează mireasa fiecăruia. Trăieşte câte o încercare de mariaj cu reprezentanţii puterii. Ea, femeia se amăgeşte cu dorinţe şi speranţe, e vitală, orgolioasă, visează până la delir. Ei o tratează cu cinism, neputinţă, anomalie şi un fel de duşmănie, ca pe un obiect sexual electoral. Mireasa abandonată, în garsoniera ei, bea câte un strop de vin roşu amestecat cu amărăciune, furie şi disperare. La ultima încercare de mariaj, partenerul ebrietat cu tăria puterii, o violează. Ea îşi sprijină sufletul de patul în care oricum rămâne singură şi privirea de tavan şi strigă a pustiu: ,,mă doare, mă doare, mă doare!” Glasul puterii îi repetă mecanic: ,,Zi că-ţi place! Zi că-ţi plaaaceee!”

Pe genericul de final sunt aduse mulţumiri tuturor candidaţilor la preşedinţia României, din ultimii 25 de ani. Sunt mulţi, foarte mulţi cei ce au vrut să o salveze pe femeia România. Toţi sunt trecuţi pe ecran, cu nume şi cu anii în care au candidat.

Dramaturgul Valentin Nicolau a spus că a scris această piesă, într-o noapte a anului 2000, când privea la televizor o emisiune electorală. Regizorul Cornel Mihalache a spus publicului, la premieră, că de 10 ani încearcă să facă acest film. A avut tot felul de oprelişti. Argumentul cel mai tare împotriva scenariului a fost cel că era despre candidaţii la preşedinţie. Slavă Cerului! Filmul s-a făcut de către o echipă de profesionişti din Televiziunea Română. Va fi difuzat luni 13 ianuarie, la ora 20:30 pe TVR2 şi TVR HD. Va putea fi văzut, deasemenea, pe net, TVR plus.ro.

Rămâne însă un gust amar al lucidităţii. Şi o speranţă. Că femeia vitală, frumoasă şi puternică numită România îşi va întâlni în această viaţă mirele. În realitate, nu în ficţiune.

„Zi că-ţi place!” de Valentin Nicolau – adaptare pentru ecran de Cornel Mihalache
Durată: 70 min
Cu: Meda Victor, Mircea Albulescu, Radu Amzulescu, George Ivașcu, Marius Stănescu, Constantin Cojocaru
Sunet: Valentin Bartolomeu
Coloană sonoră: Răzvan Ionescu
Montaj: Robert Kallos
Imagine: Dan Constantinescu Jr, Andrei Lupu
Decor şi Regie: Cornel Mihalache

 

×