Ziua asumării (i)responsabilităţii

Ziua "asumării (i)responsabilităţii" a început cu o şedinţă de Guvern în care Cabinetul Boc a aprobat forma finală a "legilor austerităţii" - "Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar" şi "Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor" - pe care urma să îşi asume răspunderea în Parlament.

Din cele 71 de amendamente depuse la cele două proiecte de lege, au fost adoptate doar cinci. Amendamentele acceptate prevăd că pensia socială medie nu scade sub 350 RON, aplicarea măsurilor de austeritate se va face de la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi nu de la 1 iunie, cum era prevăzut iniţial, reducerea cu 25% a salariilor angajaţilor cabinetelor parlamentare şi a membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale şi recalcularea pensilor de invaliditate în decursul unui an, şi nu în trei ani, cum se stabilise anterior.

După şedinţa de Guvern, premierul Boc a plecat la Parlament, unde între timp s-au adunat peste 1.000 de sindicalişti şi pensionari. Ei au blocat intrările în Parlament pentru a-l opri pe Boc să intre în forul legislativ. Premierul a intrat însă prin spate, cu colegii de partid, fentându-i pe sindicalişti. "Ne-aţi ciuruit!", "Cei mulţi şi săraci, mereu sacrificaţi", "O fi bine pentru voi, că pentru noi, nu!" sau "Guvernul aruncă povara crizei pe umerii populaţiei" au fost câteva dintre inscripţiile pe care protestatarii le purtau lipite pe piept, în timp ce strigau "Jos Guvernul!", "Jos Băsescu" sau "Guvernul e condus de Băsescu şi Udrea, nu de Boc".

Participanţii la protest au început să plece din faţa Legislativului imediat după ce au primit vestea că Boc a intrat deja în Parlament, nu înainte de a-i transmite premierului că nu sunt de acord cu măsurile Guvernului şi că cer demisia Executivului.
Sindicaliştii au anunţat încă o dată că nu renunţă la protestele de stradă până când "aceşti îmbuibaţi şi nesimţiţi nu-şi dau demisia". "Venim şi mâine, de la 9:00 la 11:00, şi vom fi aici în fiecare zi, să vă aşteptăm", a spus unul dintre sindicalişti, înainte de plecarea mulţimii. "Ne-au minţit şi încă ne mai mint. Nu merită să ne mai conducă", spunea secretarul general al BNS, Mirel Ivaşcu. Mitingurile vor continua astăzi şi mâine la Parlament, sindicaliştii anunţând prezenţa a peste 1.500 de persoane în fiecare zi.

Înainte de a prezenta cele două proiecte de lege în Parlament, Boc a participat la şedinţa de grup a parlamentarilor PDL. Şedinţa comună a Parlamentului a început pentru premierul Boc într-un mod deloc plăcut, opoziţia huiduindu-l şi fluierându-l copios în locul aplauzelor cu care este primit în mod normal un demnitar de către plen. "Simpatia" verbală a pesediştilor a fost însoţită şi de fluturarea unor minipancarte cu mesaje care le reluau pe cele ale protestatarilor din stradă: "Ziua asumării sărăciei", "Vrem un trai decent", "Boc, România îţi cere demisia".

Manifestaţia contra Boc din plen a fost reluată ori de câte ori fraze din discursul acestuia, gen "am ales aceste soluţii, care sunt cele mai bune, după o analiză profundă", "mesajul meu este pentru românii obişnuiţi, care o duc greu", au provocat audienţa. Suplimentar, huiduielilor li s-au adăugat cereri insistente de demisie.

Apelând la citate din fostul preşedinte american Abraham Lincoln, Emil Boc a prezentat plenului acelaşi discurs al ultimelor săptămâni care justifica necesitatea reducerii veniturilor. Sub deviza "Vreau să vă prezint România aşa cum este ea", Boc a vorbit iarăşi despre deciziile greşite ale guvernărilor anterioare care au mărit salariile şi pensiile "contra voturi", dar, ca măsură forte de convingere a corectitudinii măsurilor promovate, a încercat să creioneze tabloul funest al alternativelor: neaplicarea măsurilor = ruperea acordului cu FMI şi Comisia Europeană sau creşterea inflaţiei ca urmare a măririi taxelor.

"Ieşirea din acordul cu FMI şi Comisia ar duce România în incapacitate de plată, ceea ce ar însemna şi imposibilitatea plătirii salariilor şi pensiilor în acest an. (...) Creşterea taxelor ar duce la o inflaţie de 10%, la creşterea - de mi-e şi frică să spun o cifră - a cursului leu-euro, la scăderea consumului final, scăderea investiţiilor, creşeterea şomajului", a încercat să îi sperie Boc pe cei care critică măsurile adoptate de Guvern.

Premierul a încercat să le răspundă şi celor care au criticat faptul că proiectele de reducere a veniturilor nu sunt însoţite de măsuri anticriză, vorbind despre planurile Executivului de a folosi banii în investiţii, de a sprijini activitatea IMM-urilor prin extinderea garanţiilor guvernamentale şi promisiunile de pedepsire drastică a evaziunii fiscale. Discursul prelungit al lui Boc i-a plictisit însă pe parlamentari, în ciuda unor anunţuri "compensatorii" că salariile mari din unele companii de stat vor fi plafonate în semn de solidaritate cu bugetarii cărora le sunt diminuate veniturile.

La un moment dat, chiar preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a atras atenţia premierului că e cazul să concluzioneze, pentru a nu depăşi timpul alocat. În faţa dezinteresului general, în cea de-a doua şedinţă de asumare până şi Boc a renunţat să mai intre în amănunte, expediind în câteva minute explicarea oportunităţii tăierii şi recalculării pensiilor.


Ce urmează? În cel mult cinci zile, moţiunea de cenzură anunţată şi depusă de PSD se citeşte în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, urmând să fie dezbătută la trei zile după prezentarea în Parlament. Dacă moţiunea nu întruneşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, adică minimum 236 de voturi, atunci aceasta este respinsă, iar proiectele Guvernului sunt automat adoptate. În acest caz, cele două acte normative pot fi atacate, în termen de cinci zile de la adoptare, la Curtea Constituţională. Dacă sunt declarate constituţionale, proiectele sunt trimise la promulgare, iar după promulgare sunt publicate în Monitorul Oficial.

Social-democraţii îi cer lui Băsescu să facă referendum
PSD i-a trimis lui Traian Băsescu o scrisoare prin care îi cere convocarea unui referendum pe măsurile de austeritate, amintindu-i de declaraţiile sale din 2009, privind acordul cu FMI, când a spus că austeritatea nu poate fi impusă "dacă populaţia refuză".

"În momente importante şi grave pentru întreaga societate românescă, dorim să vă solicităm o analiză responsabilă asupra evoluţiei reale a situaţiei economice şi politice a României, în contextul adoptării unor aşa-zise măsuri anticriză. (...) Considerăm, ca şi dumneavoastră, că hotărârile importante pentru evoluţia unei naţiuni trebuie asumate în spiritul exprimării majoritare a voinţei ei, exprimare stabilită într-un cadru deplin democratic: prin organizarea unui referendum", se arată în scrisoare.

Social-democraţii spun că asumarea răspunderii Guvernului pe cele două legi "atât de importante este un gest de dispreţ faţă de cetăţenii României, faţă de dreptul lor la o viaţă şi un trai la un nivel de minimă decenţă" şi nu poate fi făcută "printr-un voluntariat agresiv" al Executivului. "Este un gest aflat în concordanţă cu un regim dictatorial şi în conflict cu principiile statului democratic", se subliniază în scrisoare.

"Ca un reprezentant exponenţial al politicii româneşti, care s-a manifestat public în nenumărate rânduri pentru respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, vă revine obligaţia de a dovedi, în mod explicit, angajamentul dvs. în acest sens", se arată în scrisoare. "Sperăm, domnule preşedinte, că, în urma unei analize obiective, veţi dori să daţi curs solicitării noastre, făcute în spiritul democratic şi în dorinţa de respectare şi aplicare a legilor ţării", conchid social-democraţii.
● Adriana Duţulescu

Lăzăroiu: Dacă o criză politică nu poate fi evitată, pot exista soluţii rapide
Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a declarat ieri, la videochat-ul Hotnews, că ar susţine un referendum în care să fie întrebaţi românii "care dintre soluţii ar fi mai potrivite: mărirea taxelor sau reducerea cheltuielilor?". El a precizat însă că ştie că la referendum se pun întrebări la care se răspunde cu "Da" sau cu "Nu". "Că trebuie să reducem deficitul bugetar e o axiomă. Nu cred că mai trebuie întrebaţi românii. De altfel, cred că şi un asemenea referendum ar obţine răspuns pozitiv. Orice familie înţelege că nu poţi să trăieşti la nesfârşit din împrumuturi în condiţiile în care nici nu se mai înghesuie nimeni să te împrumute şi nici nu munceşti mai mult", susţine Lăzăroiu. Consilierul prezidenţial a menţionat că ar fi bine să continue actualul Cabinet. "Orice criză politică acum ar fi un cost prea mare pentru România. Dar dacă nu poate fi evitată, pot exista soluţii rapide", a declarat Sebastian Lăzăroiu.