15 septembrie, data asumării răspunderii Guvernului în Parlament

Premierul Emil Boc va veni în data de 15 septembrie în faţa Parlamentului pentru asumarea guvernului pe cele trei pachete de lege înaintate astăzi Parlamentului privind educaţia naţională, salarizarea unitară şi reorganizarea agenţiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public.

Procedura de asumare ar putea avea loc după discursul preşedintelui Traian Băsescu care ar putea fi fixat în data de 14 septembrie, la cererea acestuia.

Liderii PDL şi PSD au lăsat deoparte divergenţele şi declaraţiile sforăitoare de la şcolile de vară din acest weekend pentru a conveni ca până săptămâna viitoare să fie parcurse toate etapele necesare pentru asumarea răspunderii. Astfel, Birourile Permenente ale Camerei Deputaţilor vor avea ca termen sfârşitul acestei săptămâni pentru a decide data în care Guvernul va veni în plenul reunit al Legislativului pentru această asumare. Tot până la sfârşitul acestei săptămâni sunt aşteptate şi amendamentele parlamentarilor pentru a fi trimise Guvernului spre analiză.

"Am convenit termenele pentru depunerea de amendamnte, pentru a merge săptămâna viitoare până în 15 septembrie în faţa plenului celor două camere", a precizat Flutur, citat de Antena3. El a explicat că a fost aleasă data de 15 septembrie pentru că în 14 septembrie începe noul an şcolar, iar parlamentarii ar putea participa la festivităţile de deschidere.

Retuşuri la pachetele legislative

În învăţământul preuniversitar, veniturile încep de la 1,2 salarii minime pentru profesorii, învăţătorii, educatorii fără studii superioare şi cu vechimea cea mai mică, în timp ce în buzunarul unui profesor de gradul 1 va intra echivalentul a maxim 4,25 salarii minime, în funcţie de vechime.

În învăţământul universitar, veniturile salariale se încadrează între echivalentul a două salarii minime pentru un preparator şi 7,6 pentru un profesor universitar cu vechime maximă

Salariile magistraţilor au fost şi ele majorate prin proiectul final al legii salarizării, noile valori indicând creşteri cu echivalentul a peste două salarii minime pe economie.

Judecătorul cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, procurorii DNA şi cei de la Investigarea Crimei Organizate şi Terorismului, au un coeficient de salarizare cuprins între 8,75 şi 11,2, în funcţie de vechime.

Judecătorul cu grad de tribunal va primi maximum 8 salarii minime, în timp ce preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului vor avea un coeficient de 11,7.

Şeful statului va avea cel mai mare coeficient de salarizare, în timp ce premierul, preşedinţii celor două camere parlamentare, preşedintele Curţii Constituţionale şi cel al Curţii de Conturi vor avea un coeficient de 11,7. Preşedinţii comisiilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi liderii grupurilor parlamentare vor avea 10,8 salarii minime pe economie.

În zona Bisericii, un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române ar urma să câştige 10,1 salarii minime, în timp ce patriarhul Bisericii Ortodoxe va primi 11,2 salarii, faţă de 10,8 salarii minime stipulate în varianta proiectului de bază.

În zona administraţiei centrale şi locale, miniştrii coboară în grila unitară de salarizare de la coeficientul 11,2, în varianta anterioară a proiectului Legii unitare de salarizare, la 10,8. O reducere de salariu îl vizează şi pe primarul general al capitalei, Sorin Oprescu care ajunge la 10 salarii minime, după ce iniţial era trecut în proiect cu 11,2 salarii minime pe economie.
Salariul minim brut pe economie, care este elementul de referinţă în calculul veniturilor bugetarilor, ar urma să crească până în 2010, de la 600 lei - cât este în prezent, la 705 lei. (V.A.)

 

BĂSESCU SE VA ADRESA PARLAMENTULUI TOT PE15 SEPTEMBRIE
Conducerile Parlamentului au decis ca şeful statului să se adreseze Parlamentului în aceeaşi zi cu asumarea răspunderii Guvernului pe cele trei legi, deşi acesta intenţiona, conform unei scrisori trimise preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, să ţină discursul luni, 14 septembrie.

Surse parlamentare susţin că şefului statului i se va propune, din partea conducerii celor două Camere, ca mesajul să fie adresat, marţi, 15 septembrie, de la ora 19.00.