Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În acest sens, a fost depus, luna aceasta, la Parlament, un proiect de lege inițiat de senatorul PNL Daniel Fenechiu, prin care ONG-urile care activează în zona de „mediu” sau de „urbanism” să nu mai poată bloca, oricând și fără temei, investiții „de sute de milioane de euro”, pentru ca, apoi, să „acumuleze capital politic, în funcție de numele fondatorilor acestor ONG-uri”.
Inițiatorul principal al PLX 317/2022 – propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire, pentru modificarea și completarea Legii 350/2001, privind amenajarea teritoriului și pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2020, senatorul liberal Daniel Fenechiu, face praf, în expunerea de motive pe care se întemeiază acest proiect de lege, practica ONG-urilor de tipul celor controlate, oficial, până nu de mult, de edilul Capitalei, Nicușor Dan.
Acesta arată că, în lipsa unui Cod al Urbanismului, care să reglementeze actele de urbanism, se constată că legislația actuală este învechită, iar modificările subsecvente realizate de-a lungul timpului la actele normative în vigoare „au condus la incoerență și viduri legislative, care au potențialul să pună în pericol proprietatea privată și siguranța circuitului civil, precum și să descurajeze investițiile în sectorul imobiliar”.
Fenechiu mai precizează că, în prezent, conform Înaltei Curți, „orice asociație înființată în conformitate cu OG 26/2000, care are în statut obiective referitoare la «mediu» sau «urbanism» este prezumată ca având calitate procesuală activă și de interes în orice litigiu de mediu sau de urbanism. Această situație generează un dezechilibru major în sectorul imobiliar, ajungându-se la situații în care proiecte imobiliare cu mare valoare de piață (sute de milioane de euro) sunt atacate în mod neîntemeiat în contencios administrativ de astfel de «organisme sociale interesate», care, pentru introducerea acțiunii, trebuie numai să achite taxe de timbru modice (de ordinul zecilor de lei). De cele mai multe ori, astfel de ONG-uri sunt controlate de indivizi care acționează cu rea-credință, care urmăresc cu totul alte scopuri decât cele declarate oficial și care profită de neclaritatea prevederilor legale, pentru a le deturna de la scopul inițial avut în vedere de legiuitor”.
Dezechilibru major între organizații și investitori
Mai departe, senatorul liberal scrie că se generează, astfel, un dezechilibru major între ONG-uri și investitori. „ONG-urilor li se conferă calitatea procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate (practic, le pot ataca oricând), câștigă capital de imagine și/sau politic (în funcție de identitatea fondatorilor) și în cazul în care, până la urmă, acțiunile neîntemeiate le sunt respinse în mod definitiv, instanțele cenzurează cheltuielile de judecată solicitate și dovedite de investitori”. Daniel Fenechiu susține că, pe de altă parte, „investitorii trebuie să dovedească în cadrul acelorași litigii legalitatea tuturor și fiecăruia dintre actele și avizele care fac parte din documentațiile actelor administrative obținute, trebuie să suporte toate cheltuielile privind achiziția terenului, autorizarea și edificarea propriu-zisă a construcției, trebuie să suporte consecințele existenței litigiului, pierzând vânzări, investiții, finanțări, indiferent de deznodământul respectivului litigiu”.
În prezent, hotărârile prin care se aprobă Planul Urbanistic General (PUG) și Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pot fi atacate oricând, cu plângere prealabilă și cu acțiuni în justiție. Singura prevedere care menționează o limitare în timp a dreptului de a ataca PUG-ul sau PUZ-ul este de un termen de cinci ani pentru introducerea actului. „Siguranța circuitului civil se îmbunătățește dacă un cetățean sau investitor privat care cumpără un teren reglementat de un PUZ poate vedea dacă a trecut un an de la data obținerii și că acesta nu poate fi atacat de ONG-uri. Actul poate, în continuare, fi atacat oricând de proprietarii fondurilor învecinate sau de alți titulari de drepturi sau interese legitime”, se mai subliniază în expunerea de motive.
Termene din actuala legislație care permit orice
Astfel, în forma actuală a Legii nr. 554/2004, ONG-urile trebuie să atace autorizația de construire în termen de 30 de zile de la data la care a luat „cunoștință, pe orice cale, de conținutul acesteia”. Cererea de anulare sau de suspendare a actului trebuie introdusă într-un termen care se calculează exclusiv în funcție de momentul plângerii prealabile. „Cu toate acestea, în cazul în care actul a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, plângerea prealabilă nu mai este obligatorie”, se arată în documentul citat.
„Nu există nicio prevedere legală care să precizeze care este termenul în care un ONG trebuie să introducă o cerere în anulare sau o cerere de suspendare, dacă plângerea prealabilă nu mai este necesară. Realitatea rezultată din practică este că ONG-urile pot ataca oricând și acte administrative individuale”, scrie Daniel Fenechiu. Acesta întreabă: „Ce înseamnă că un ONG ia cunoștință de ceva? Cum dovedește un investitor care este momentul la care un ONG a «luat cunoștință» de ceva. ONG-urile nu au nicio obligație să fie informate în legătură cu existența sau conținutul unui act administrativ”.
Cum arată proiectul de lege propus și cât de dificil le-ar mai fi activiștilor să pună „proptele” construcțiilor
Pentru toate motivele descrise mai sus, senatorul liberal a formulat inițiativa legislativă prin care, practic, ONG-urile nu mai pot bloca atât de ușor investițiile imobiliare. Se introduce, conform textului de lege supus dezbaterii Parlamentului, prevederea care definește informațiile referitoare la principalele condiții necesare a fi îndeplinite de solicitanții eliberării documentelor, informații extrase din conținutul autorizației de construire și al anexelor aferente, care trebuie să fie făcute publice în termen de maximum 30 de zile de la emiterea autorizației.
Aceste informații sunt: numărul autorizației și data emiterii; titlul și descrierea proiectului; procentul de ocupare și coeficientul de utilizare a terenului; retragerile construcțiilor de la limitele de proprietate; suprafețele; regimul de înălțime; avizul patrimoniului cultural; avizul de mediu; planul de situație”.
Odată cu publicarea acestor informații pe internet și/sau prin afișare la sediul autorităților publice emitente, acestea vor consemna și publica și data finalizării operațiunilor de publicitate a conținutului autorizației de construcție.
O altă modificare avută în vedere se referă la faptul că, după comunicarea autorizației de construire, dată înainte de începerea lucrărilor, beneficiarul are obligația, pe propria cheltuială, să noteze în Cartea Funciară a imobilului, precum și într-un ziar de largă răspândire, informațiile respective, precum și să amplaseze pe șantier, la loc vizibil, un panou de identificare a investiției.
Dreptul de a mai ataca hotărârile se va prescrie într-un an
Mai departe, conținutul autorizației de construire se consideră adus la cunoștința ONG-urilor la data ultimei operațiuni de publicitate. ONG-urile pot solicita spre studiu informațiile și restul documentelor cu caracter public la sediul autorității publice emitente.
Iar acum vin modificările care lovesc în activitatea entităților care blochează investițiile. Astfel, pentru ONG-uri, în litigiile care vizează autorizațiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile este de 30 de zile, conform proiectului de lege, și începe să curgă de la data ultimei operațiuni de publicitate, iar termenul pentru introducerea cererilor în anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau de intervenție principală este de 60 de zile și se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluționare a plângerii.
Cea mai grea lovitură dată ONG-urilor prin acest proiect de lege este însă aceea că, pentru astfel de entități, „dreptul de a ataca hotărârile de aprobare (PUZ, PUD – n.red.) se prescrie în termen de un an de la data aprobării.
CES spune că e un proiect pentru dezvoltatori
Proiectul de lege a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social (CES), care a emis un aviz negativ. În acest document se precizează că „se urmărește reducerea artificială a dreptului organismelor sociale interesate de a contesta autorizațiile de construire, având în vedere că beneficiarul notează în Cartea Funciară a imobilului și într-un ziar de largă răspândire principalele informații cuprinse în autorizația de construire sau afișează panoul de identificare a investiției, după care acestea au dreptul să conteste în numai 30 de zile respectivul act”.
CES susține că este dificil, dacă nu chiar imposibil, să fie urmărite toate ziarele pentru a identifica în timp util autorizațiile emise cu încălcarea regulamentelor de urbanism, „cu atât mai mult cu cât, pe locație, nu se montează panoul de identificare a investiției”.
„Practic, va fi imposibil de a se identifica în timp util autorizațiile care nu respectă PUG-ul, PUZ-ul, care afectează drepturile proprietarilor imobilelor limitrofe. Propunerile de modificare sunt făcute exclusiv în favoarea dezvoltatorilor imobiliari”, mai notează Consiliul Economic și Social.
Liberali cu greutate, printre cei care susțin legea lui Fenechiu
Așa cum arătam mai sus, proiectul de lege care are ca obiect blocarea unor practici neortodoxe ale unor ONG-uri, așa cum au făcut cele controlate de Nicușor Dan – candidatul susținut de PNL la alegerile din 2020 – de a opri investițiile imobiliare, îl are ca principal autor pe senatorul PNL Daniel Fenechiu. Însă acesta nu este singurul care susține inițiativa legislativă.
Conform fișei de proiect, legea este semnată de nu mai puțin de 21 de senatori PNL, printre care regăsim nume importante. Este vorba despre Roberta Anastase, Ion Chirterș, Alina Gorghiu, Virgil Guran, Nicoleta Pauliuc, Toma Petcu sau Vlad Pufu.
Legea a fost depusă la Camera Deputaților în data de 7 iunie 2022, însă Senatul este Camera decizională. Au fost solicitate Guvernului punctul de vedere și informarea, care au ca termen să fie transmise data de 29 iunie. Guvernul trebuie să transmită și fișa financiară până pe data de 21 iulie 2022.
