Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacian Cioloș este al doilea premier desemnat respins de Parlament din istoria post-decembristă, după Lucian Croitoru, însă a reușit să obțină cele mai puține voturi dintre toți prim-miniștrii care au cerut încrederea Legislativului. 88 de parlamentari i-au acordat votul de învestitură, la capătul a zece zile în care toate semnalele primite arătau că nu are nicio șansă. „Jurnalul” a luat la mână toate învestirile de guverne, începând cu Executivul lui Mugur Isărescu până la Guvernul Cîțu, actualul lider al USR fiind, de departe, cel mai puțin dorit de către Parlament. Cioloș a reușit să strângă, ieri, cu 301 voturi mai puține decât cele pe care le-a luat, în luna noiembrie a anului 2015, când a fost instalat la Palatul Victoria guvernul tehnocrat. Astăzi, la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a convocat din nou partidele politice, pentru consultări care să emane, în cele din urmă, o propunere de premier care să și treacă de votul Parlamentului.
După zece zile de la desemnarea sa, Dacian Cioloș a eșuat lamentabil în încercarea sa de a trece de un parlament ostil un guvern minoritar USR. Din cei 466 de senatori și deputați care compun actuala legislatură, au fost prezenți, ieri, în sala de Plen reunit doar 343 de aleși. 71 dintre cei prezenți au decis să participe la ședința prin care Dacian Cioloș și-a prezentat programul de guvernare, însă au preferat să nu voteze nici pentru, nici împotriva învestirii acestui Executiv.
La final, au fost exprimate 272 de voturi cu bile, din care 88 au fost pentru instalarea Guvernului Cioloș la Palatul Victoria, iar 184 de voturi au fost împotrivă. Este cel mai slab vot obținut, în Parlamentul României, de un candidat pentru funcția de prim-ministru de după 1990.
Cele 88 de voturi provin, mare parte din ele, de la cei 80 de parlamentari USR, la care s-au adăugat câteva de la Grupul Minorităților Naționale, însă au existat cel puțin două voturi acordate de liberalii din gruparea „Orban”. Este vorba despre Violeta Alexandru, fost ministru al Muncii în Guvernul Orban, dar și ex-ministru pentru Consultare Publică și Dialog Civic în Guvernul „Cioloș I”, dar și despre Alexandru Kocsis.
Istoria învestirilor de guverne
La 21 decembrie 1999, guvernul condus de guvernatorul BNR Mugur Isărescu era învestit de Parlament, cu 305 voturi „pentru” și 35 de voturi „împotrivă”. Apoi, în 28 decembrie 2000, Executivul propus de Adrian Năstase primea 314 voturi „pentru” și 145 de voturi „împotrivă”.
Călin Popescu Tăriceanu era învestit, la data de 28 decembrie 2004, ca premier al Guvernului PNL-PD, cu 265 de voturi „pentru” și 200 de voturi „împotrivă”. Iar, după ruperea alianței cu partidul lui Băsescu, Tăriceanu s-a prezentat în Parlamentul României cu un nou guvern minoritar, obținând 302 voturi „pentru” și doar 27 „împotrivă”.
După alegerile din anul 2008, premierul desemnat de Traian Băsescu, Emil Boc, a format un guvern de coaliție cu PSD, obținând, la data de 22 decembrie 2008, 324 de voturi „pentru” și 112 voturi „împotrivă”. Un an mai târziu, după ce Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, Traian Băsescu a fost reales președinte și, după un episod identic celui de acum, când Iohannis l-a desemnat „la mișto” pe Dacian Cioloș, în data de 24 decembrie 2009 Emil Boc era reînvestit ca prim-ministru, cu 276 de voturi „pentru” și 135 de voturi „împotrivă” Ultimele „zbateri” ale regimului Băsescu s-au concretizat în demisia lui Emil Boc și desemnarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru a forma un guvern. Acesta a fost învestit, în data de 9 februarie 2012, cu 237 de voturi „pentru” și doar 2 voturi „împotrivă”. Ungureanu era demis, în luna aprilie a aceluiași an, prin moțiune de cenzură.
Executivul USL, campion la vot, în 2012
Primul Cabinet Ponta era învestit, în data de 7 mai 2012, cu 289 de voturi „pentru” și 92 de voturi „împotrivă”, iar, în urma alegerilor parlamentare din anul 2012, câștigate de USL, Guvernul Ponta II era învestit, în data de 21 decembrie 2012, cu 402 voturi „pentru” și 120 voturi „împotrivă”, fiind cel mai votat Guvern în Parlament. După ruperea USL, la data de 4 martie 2014, Guvernul Ponta III primea din partea Legislativului 346 de voturi pentru învestire și 192 de voturi „împotrivă”.
După evenimentul de la „Colectiv”, în urma presiunii exercitate de mișcările de stradă, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru, Klaus Iohannis desemnându-l pentru prima dată pe Dacian Cioloș să formeze un guvern tehnocrat. Acest guvern a compărut în fața Parlamentului, obținând 389 de voturi „pentru” învestitură și 115 voturi „împotrivă”.
Alegerile parlamentare din 2016 au readus PSD la guvernare. În 4 ianuarie 2017, Executivul Grindeanu a fost învestit cu 295 de voturi „pentru” și 133 de voturi „împotrivă”. După demiterea, prin moțiune de cenzură, a Guvernului Grindeanu, la data de 29 iunie 2017 Parlamentul a învestit Guvernul Tudose cu 275 de voturi „pentru” și 102 voturi „împotrivă”. Mihai Tudose a demisionat din funcție în luna ianuarie a anului 2018, iar, în 5 februarie 2018, a fost învestit Cabinetul Dăncilă, cu 282 de voturi „pentru”, 136 de voturi „împotrivă” și o abținere.
Trei ani de criză nesfârșită
În 10 octombrie 2019, Opoziția a reușit să dărâme Guvernul Dăncilă, fiind instalat Executivul Ludovic Orban I, cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”. Demis, în luna februarie a anului trecut prin moțiune de cenzură, Ludovic Orban a fost reinstalat, în 14 martie 2020, cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă și o abținere.
După alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, în ciuda faptului că PSD a obținut cele mai multe mandate în noul Parlament, Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîțu să formeze un guvern de Coaliție PNL-USR-UDMR. Acest cabinet a fost învestit cu 260 de voturi „pentru” și 186 de voturi „împotrivă”. Florin Cîțu a fost demis, pe 5 octombrie 2021, cu cel mai mare scor din istoria post-decembristă - 281 de voturi la zero.
