Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primul semnal că România vrea în Spațiul Schengen din acest an a fost dat de șeful statului. Aderarea României la Spațiul Schengen rămâne prioritate pentru România în acest an, le-a spus în ianuarie președintele Klaus Iohannis ambasadorilor acreditați la București.
„Un spațiu Schengen pe deplin integrat este esențial pentru consolidarea pieței interne. România contribuie deja și rămâne angajată să contribuie în continuare la un spațiu Schengen sigur și eficient. Este deosebit de importantă, din acest punct de vedere, finalizarea aderării României la acest spațiu”, a spus Klaus Iohannis la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.
Câteva luni mai târziu, pe 4 martie, ministrul de Interne, Lucian Bode, le spunea omologilor săi din Consiliul JAI că România contribuie la consolidarea securității UE, dar fără beneficii.
„România contribuie constant și activ la eforturile de consolidare a securității UE, dar fără beneficiile aferente”, a declarat Lucian Bode, ministrul de Interne, care a cerut la Consiliul Justiție și Afaceri Interne acceptarea României în Spațiul Schengen.
„Am exprimat foarte clar pozitia României în această situatie, România este unul dintre cele trei state care apără frontierele externe ale Uniunii Europene, iar, în aceste zile, cu escaladarea conflictului din Ucraina, vedem ce înseamnă contribuția concretă, reală a Romnâniei la asigurarea securittății celui mai lung segment al frontierei externe a UE, vorbim de cei 2.050 de km de frontieră pe care România îi gestionează”, a spus Lucian Bode.
Acesta spune că a transmis la Consiliul Justiție și Afaceri Interne că România trebuie să devină cât mai rapid cu puțință membră a Spațiului Schengen.
„România aplică integral acquis-ul Schengen și contribuie constant și activ la eforturile de consilidare a secutirtății UE, dar fără beneficiile aferente”, a mai spus ministrul de Interne.
Citește pe Antena3.ro
Demersul pentru accederea României în Schengen a fost unul asumat de toată clasa politică.
România a demonstrat suplimentar că este pregătită să gestioneze frontierele externe ale Europei și locul ei este deja în Spațiul Schengen, i-a spus, în aprilie, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, președintelui Comisiei pentru Afaceri externe din Bundestag, Michael Roth.
Raportul privind starea Spațiului Schengen pentru 2022, prezentat pe 24 mai, de Comisia Europeană, reiterează importanța finalizării Spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia.
Optimismul oficialilor de la București a crescut, mai ales că pe 29 august cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că susține aderarea la Schengen pentru Croația, România și Bulgaria, iar în octombrie Parlamentul European a aprobat Rezoluția privind accederea României în Schengen. Decizia a fost luată cu 547 de voturi „pentru” și 49 „împotrivă”.
Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a transmis la începutul lunii octombrie că speră să obţină o decizie în unanimitate în favoarea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul comunitar de liberă circulaţie Schengen în luna decembrie, iar iniţiativa este susţinută de Comisia Europeană.
Surpriza neplăcută pentru români a venit pe 18 noiembrie, când ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că țara sa se va opune aderării României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen, la două zile după unda verde dată de Comisia Europeană.
„Este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează”, a declarat Karner pentru publicația austriacă Kurier. Ulterior, poziția Austriei s-a schimbat, dar doar în privința Croației.
Karner și premierul austriac, Karl Nehammer, au afirmat că țara lor se confruntă cu un număr sporit de refugiați care au tranzitat alte state ale Uniunii Europene prin ruta Balcanilor pentru a intra pe teritoriul austriac.
Ministrul român de Interne, Lucian Bode, a mers la Viena, unde s-a întâlnit cu omologul său, Gerhard Karner, pentru a-i explica faptul că rutele migranților nu trec prin România, însă cifrele instituțiilor europene, prezentate de Bode nu l-au convins pe Karner, care și-a menținut decizia.
Președintele Klaus Iohannis a avansat pe 23 noiembrie scenariul unei amânări cu o lună sau două a deciziei privind intrarea României în zona europeană de liberă circulație.
„Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca termen final. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată. Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul la Schengen. Nu e util să forțăm un vot care nu este, poate, cel așteptat. Șansele României sunt relativ bune. Sunt state membre care mai au întrebări pentru noi, pentru sistemul Schengen... Sunt întrebări legitime și noi suntem pregătiți să dăm răspunsurile. (...) Este de dorit ca până la Consiliul JAI întrebările să primească răspuns. (...) Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni până când toată lumea va fi convinsă că nu suntem o vulnerabilitate”, spunea Iohannis, care s-a aflat într-o vizită oficială în Letonia.
Cu două zile înainte de reuniuniea Consiliului JAI, ministrul român de Interne afirma că problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.
„Problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României! În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar și poate, România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive și au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei”, scria Bode pe Facebook.
Potrivit acestuia, la ultima întâlnire dintre reprezentanții celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale referitoare la migrație, rute, returnări, înregistrarea migranților în sistemele europene care au fost prezentate, au fost confirmate de partea austriacă.
Bode spune că reamintit omologului său austriac Gerhard Karner următoarele: La întrevederea noastră din februarie 2022, a susținut ferm aderarea României la spațiul Schengen, În timpul Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România, Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunțat încă din cadrul primelor reuniuni că una din prioritățile sale este extinderea Spațiului Schengen, Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive și au arătat fără echivoc că țara noastră este pe deplin pregătită să adere la spațiul Schengen și Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București din 16 noiembrie 2022.
„Îmi mențin afirmația fermă că România este pregătită și merită să adere la spațiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spațiul Schengen. Funcționarea spațiului Schengen depinde în primul rând de voința statelor membre de a coopera și colabora eficient și solidar”, transmitea Bode.
Pe 8 decembrie, Croația a fost invitată să facă parte din Schengen de la 1 ianuarie 2023, însă cererile României și Bulgariei au fost respinse.
România a câștigat empatia și susținerea celorlalte state UE: „a fost expusă ipocrizia statului austriac. Dacă România ar fi cerut amânarea, ar fi fost considerată nepregătită”, au afirmat ulterior surse politice de la București. Potrivit acestora, dacă România nu va deveni parte a Spațiului Schengen în 2023, șansele aderării în următorii ani sunt minime.
(sursa: Mediafax)
