Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
LISTĂ ● Scripcaru, primarul candidat cu dosar la DIICOT
Anul 2008 a adus într-un mod incredibil pe listele PD-L o suită de
candidaţi care au fost şi sînt cercetaţi penal, aflaţi în urmărire
penală sau chiar trimişi în judecată pentru grave infracţiuni economice
şi de corupţie. Primul pe listă este chiar primarul Braşovului, George
Scripcaru, aspirant la un nou mandat.
LISTĂ ● Scripcaru, primarul candidat cu dosar la DIICOT
Anul 2008 a adus într-un mod incredibil pe listele PD-L o suită de candidaţi care au fost şi sînt cercetaţi penal, aflaţi în urmărire penală sau chiar trimişi în judecată pentru grave infracţiuni economice şi de corupţie. Primul pe listă este chiar primarul Braşovului, George Scripcaru, aspirant la un nou mandat.
Pentru Primăria Braşovului au intrat în cursă cinci candidaţi: Alin Ştefan Beţa (PC), Mihai David (PSD), George Scripcaru (PD-L), Carmen Tănăsescu (PNL) şi Viorel Vlăsceanu (PNŢCD). Actualul primar, George Scripcaru (foto), este cercetat într-un dosar la DIICOT Bucureşti pe tema spălării de bani în asociere cu capul mafiei imobiliarelor din Braşov, israelianul Maor Zinger, caz preluat de la procurorii braşoveni. Alte afaceri dubioase ale primarului, precum implicarea sa în mafia asfaltului sau în cea a terenurilor, sînt în atenţia DNA Braşov. Cu toate acestea, realegerea actualului primar pare inevitabilă, avînd 60% în sondajele de opinie şi contracandidaţi extrem de slabi, cotaţi la 2%-3%, precum senatorul liberal Carmen Tănăsescu sau pesedistul Mihai David. Scripcaru este urmat îndeaproape pe lista penală de deputatul Dumitru Ioan Puchianu, candidatul PD-L la Consiliul Judeţean, care a fost arestat pe vremea lui Ceauşescu pentru furt de brazi, iar ulterior cercetat penal pentru implicare în răpiri de persoane, înşelăciune, şantaj şi concesiuni ilegale, de către procurorii braşoveni. Deputatul PD-L a fost partener de afaceri în anii 1994-1996 cu cel mai periculos criminal postrevoluţionar al Braşovului, fostul lider al tineretului pedist, Valeriu Mareş, condamnat irevocabil, împreună cu alţi complici de la PD Braşov, la închisoare pe viaţă, în 2007, pentru omor deosebit de grav. Puchianu a făcut afaceri prin firma sa Dip&Gip inclusiv cu mafiile ţigăneşti din Iaşi, care furau tablă de la Sidex şi ţeavă de la Tîrgovişte, dar şi cu mafia ucraineană care livra ţeavă în România, aspecte constatate de poliţiştii zărneşteni în 1995. Coaliţia "Pentru Un Parlament Curat" a recomandat pentru aceste motive scoaterea lui Puchianu de pe listele de deputaţi ai PD, în octombrie 2004, rezoluţie ignorată de şeful PD de atunci, Traian Băsescu. Următorul pe lista "penalilor" din componenţa listei consilierilor judeţeni pedelişti este deputatul şi notarul Ion Gonţea, trimis în judecată în 2006, pentru infracţiuni notariale, dosar retrimis pentru completarea materialului de urmărire penală.
ŞEFIA CJ. Nici Aristotel Căncescu, preşedintele liberal al CJ, pare a nu avea probleme cu realegerea, fiind cotat în sondaje cu 50%-60%, comparativ cu următorul clasat în aceleaşi sondaje, Dumitru Puchianu, cu doar 7%. Căncescu a făcut obiectul mult mediatizatului scandal de presă "Castelul Bran", eşuînd în cumpărarea castelului de către CJ, dar şi al scandalului vînzării licenţelor radio. În total sînt cinci candidaţi la şefia forului aleşilor: Aristotel Căncescu (PNL), Vasile Dan (PC), Otilian Neagoe (PSD), Ioan Dumitru Puchianu (PD-L) şi Daniel Vereş (PNŢCD). Jocurile pentru acest for al aleşilor judeţeni pare făcut pentru 2008, iar cei doi vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean ar urma să fie desemnaţi în luna iunie de o
majoritate PD-L împreună cu PSD, ostilă actualului şef al CJ Braşov, consecinţă a negocierilor secrete dintre George Scripcaru, şeful PD-L Braşov, şi preşedintele PSD Braşov, deputatul Constantin Niţă.PROMISIUNI DEŞARTE. La alegerile de acum patru ani, presa a mediatizat pe larg afacerile suspectate de corupţie ale actualului primar, implicarea sa în escrocheria RIAL, precum şi în tranzacţii cu mafia imobiliară condusă de afaceristul israelian Maor Zinger, dar şi angajamentul de colaborator al Securităţii al lui Ioan Ghişe. Tot atunci, Scripcaru nu s-a dat în lături de la a promite în 2004 braşovenilor marea cu sarea, locuinţe sociale, asfalt de calitate, locuri de muncă şi curăţenie pe străzile municipiului. Rezultatul administrării sale după patru ani de mandat însă este dezastruos, Primăria Braşov fiind zguduită literalmente de scandaluri de corupţie, dezvăluite în special de Jurnalul Naţional. Locuinţele sociale promise nevoiaşilor au fost înlocuite de imobile de lux construite pe domeniul public privat al municipiului, cu apartamente de peste 100.000 de euro, distribuite clientelei politice. O parte din locuinţele luxoase au fost donate de constructori Primăriei şi împărţite discreţionar de primar apropiaţilor săi, inclusiv viceprimarului pedelist Adrian Gabor. Mafia monopolistă a asfaltului patronată de acelaşi primar a avut ca o consecinţă imediată asfaltări de mîntuială, cu 18 euro/mp, fiind asfaltul cel mai scump din ţară şi unul dintre cele mai scumpe din Europa, în timp ce gropile fac imposibil traficul auto. CET Braşov, care este principalul furnizor de căldură, aflat în subordinea primarului, s-a prăbuşit, braşovenii îndurînd frigul de-a lungul iernilor geroase, fără apă caldă luni de zile la rînd. Păstrarea curăţeniei poate fi considerată singura realizare a primarului Scripcaru.
