Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După Revoluție, este pentru a cincea oară când primul tur al alegerilor prezidențiale se suprapune cu scrutinul pentru Parlamentul României. De fiecare dată când a avut loc această suprapunere, candidații partidelor politice care s-au clasat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale au obținut, în primul tur, scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute de partidele care i-au susținut, la alegerile pentru Parlamentul României. Analizând aceste alegeri parlamentare, începând cu 1992, se poate observa că numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente a crescut, succesiv, de la un scrutin electoral la altul, ajungând, în decembrie 2020, la 18.864.642 de alegători, în condițiile în care, la alegerile din anul 1992, pe listele electorale permanente erau înscriși 16.380.663 de alegători. În schimb, prezența la vot a cunoscut o evoluție invers proporțională. Cea mai mare prezență a avut loc la alegerile din 1996, când au votat 13.088.338 de persoane, iar cea mai scăzută prezență s-a înregistrat la ultimele alegeri parlamentare, din anul 2020, când s-au prezentat la urne 6.315.226 de votanți.
Alegerile parlamentare din 27 septembrie 2000 s-au suprapus cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Atunci, la scrutinul legislativ, în listele electorale permanente figurau 16.380.663 de votanți, iar prezenta la urne a fost de 12.496.430 de persoane, reprezentând un procent de 76.29%.
Pe primul loc s-a situat Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), care a obținut, în medie, 4.058.955 de voturi, luând 28% din voturi, constând în 166 de mandate de senator și deputat.
Pe locul al doilea, la acele alegeri, s-a clasat Convenția Democrată (CDR), cu o medie de 2.193.935 voturi, reprezentând 20% și 116 mandate de parlamentar.
Interesant este că ambele grupuri politice au reușit, în aceeași zi, să-și promoveze candidații în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Însă, în fapt, candidații par să fi fost locomotivele electorale ale partidelor, și nu invers. Astfel, candidatul FDSN la prezidențiale, Ion Iliescu, a obținut, în primul tur de scrutin, 5.628.855 de voturi, reprezentând 57,34%. Iar candidatul CDR, Emil Constantinescu, a fost votat de 3.714.955 de persoane, reprezentând 31,24%.
Revenind la scrutinul legislativ din 1992, remarcăm că formațiunea FSN (controlată de Petre Roman) a luat 1.139.033 de voturi la Senat și 1.108.500 de voturi la Camera Deputaților. În total, un scor de 103% și 61 de mandate.
Pe poziția a patra, s-a situat PUNR, cu 890.033 voturi la Senat și cu 839.586 voturi la Camera Deputaților, reprezentând un procent de 7,9% și 44 de mandate.
Citește pe Antena3.ro
Trebuie precizat că, la acele alegeri, pragul electoral pentru accederea în Parlament era de 3% pentru partide. Așa se face că Partidul România Mare, care a obținut 422.454 voturi la Senat și 424.061 voturi la Camera Deputaților, a înregistrat un scor de 3,9% cu care a intrat în Parlamentul României, ocupând 22 de mandate. La fel s-a întâmplat și în cazul PSM, care a primit 394.470 de voturi la Senat și 330.378 de voturi la Camera Deputaților, obținând un procent de 3,11% și ocupând 18 mandate de senator și deputat.
Candidații prezidențialelor, locomotive ale partidelor
La alegerile parlamentare din data de 3 noiembrie 1996, în listele electorale permanente erau înregistrați, deja, 17.217.654 de alegători, iar la urne s-au prezentat 13.088.338 de votanți, reprezentând un procent de 76,01%. Este cea mai mare prezență la un scrutin de alegeri pentru Parlamentul României, ca număr de alegători participanți. Și acest scrutin s-a ținut în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
Astfel, pe primul loc la alegerile legislative s-a clasat CDR, cu o medie de 3.732.203 voturi, obținând 30,4% din total și 175 de mandate în Parlament. Pe locul al doilea s-a clasat PDSR, cu 2.734.936 voturi reprezentând 22,3% și 132 de mandate de senatori și deputați. Culmea, la primul tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc în aceeași zi, lucrurile au stat exact pe dos. Ion Iliescu, candidat al PDSR, a primit 4.081.093 de voturi, reprezentând 32,25%, în timp ce candidatul CDR, Emil Constantinescu, a obținut 3.569.941 voturi, reprezentând 28,22%.
Pe locul al treilea la alegerile parlamentare din 1996 s-a clasat USD, cu 1.617.384 de voturi la Senat și cu 1.592.231 de voturi la Camera Deputaților, totalizând un scor de 13% și 76 de mandate. De asemenea, a intrat în Parlament UDMR, cu 837.760 de voturi la Senat și cu 812.626 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând un scor de 6,7% și 36 de mandate în cele două Camere ale Parlamentului.
Partidul România Mare primea, atunci, 557.026 voturi la Senat și 546.430 de voturi la Camera Deputaților, ceea ce a însemnat un scor de 4,5% și 27 de mandate. Iar PUNR a primit 518.926 de voturi la Senat și 533.398 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând o medie de 4,3% și 25 de mandate.
Anul 2000, marea confruntare dintre Iliescu și Vadim
Scrutinul din anul 2000 este unul despre care se mai vorbește, încă, și astăzi, deoarece finala prezidențială s-a dat între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Alegerile locale și primul tur al alegerilor prezidențiale au avut loc, simultan, în data de 26 noiembrie 2000. În listele electorale permanente pentru scrutinul legislativ erau înscriși 17.699.722 de alegători, însă la urne s-au prezentat 11.559.458 de votanți, reprezentând un procent de 65,31%.
Pe primul loc la alegerile parlamentare s-a clasat PDSR, cu 4.004.338 de voturi, reprezentând 36,85% și 220 de mandate în legislativ. Iar pe poziția a doua s-a clasat Partidul România Mare, cu 2.200.255 de voturi, reprezentâd 20,2% și 121 de mandate.
Candidatul PSDR, Ion Iliescu, a obținut, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din data de 26 noiembrie 2000, 4.076.237 de voturi, reprezentând un procent de 36,35%, în timp ce candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a primit 3.178.293 de voturi, reprezentând un procent de 28,34%.
În Parlamentul României intra Partidul Democrat, cu 825.437 de voturi la Senat și cu 762.365 de voturi la Camera Deputaților, ceea ce însemna un procent de 7,3% și 44 de mandate. Partidul Național Liberal obținea 814.381 de voturi la Senat și 747.263 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând un procent de 7,2% și 43 de mandate.
UDMR a obținut, tot atunci, 751.310 voturi la Senat și 736.863 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând un procent de 6,9% și 39 de mandate de senatori și deputați.
Din 2004, alegerile parlamentare nu s-au mai suprapus cu cele pentru Cotroceni
Ultimul scrutin electoral suprapus este cel din data de 28 noiembrie 2004, când au avut loc, în aceeași zi, atât alegeri parlamentare, cât și primul tur al alegerilor prezidențiale. Era pentru prima dată când președintele României era ales pentru un mandat de cinci ani. Scrutinul legislativ venea cu 18.449.344 de alegători în listele electorale permanente, dar și cu o prezență la vot de 10.794.653 de alegători, reprezentând 58,5%.
La alegerile parlamentare, Alianța PSD + PUR obținea 3.726.584 de voturi, reprezentând 36,9%. Iar Alianța D.A. (PNL + PD) obținea 3.179.687 de voturi, reprezentând 31,5%. Candidatul PSD, Adrian Năstase, a obținut, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2004, 4.278.864 de voturi, reprezentând 40,97%, în timp ce candidatul Alianței D.A., Traian Băsescu, a primit, în primul tur, 3.545.236 voturi, reprezentând 33,92%.
Partidul România Mare obținea, la alegerile parlamentare din 2004, 13,3% din voturi, iar UDMR 6,2% din voturi. Deja pragul electoral pentru accederea în Parlament era de 5% pentru partide.
După patru ani de mandat al lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale, timp în care Alianța D.A. s-a rupt, au urmat alte alegeri parlamentare. De data aceasta, fără a se suprapune cu alegerile prezidențiale, care urmau să aibă loc în anul 2009. La acele alegeri, în listele electorale permanente erau înscriși 18.464.274 de alegători, din care s-au prezentat la urne 7.238.871 de persoane, reprezentând un procent de 39,2%.
PSD+PC au obținut 2.352.968 de voturi la Senat și 2.279.449 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând 33,6% și 166 de mandate. PD-L obținea 2.312.358 de voturi la Senat și 2.228.860 de voturi la Camera Deputaților, reprezentând 33% și 163 de mandate.
Partidul Național Liberal a obținut 18,7% din voturi și 93 de mandate, iar UDMR a luat 6,3% din voturi și 31 de mandate.
Uniunea Social-Liberală, proiectul care a bătut tot: 60% la parlamentare
Alegerile parlamentare din anul 2012, care au avut loc pe data de 9 decembrie, au reprezentat cel mai mare scor obținut în România post-decembristă de către o alianță politică. Atunci, în listele electorale permanente erau înscriși 18.423.066 de alegători, însă la urne s-au prezentat 7.793.472 de votanți, reprezentând 41,76%.
Uniunea Salvați România a luat, atunci, un scor de 59,4%, reprezentând 395 de mandate de parlamentar, din care PSD a luat 35% și 209 mandate, PNL a luat 26,3% și 150 de mandate, PC a luat 3,9% și 21 de mandate, iar UNPR a luat 2,6% și 15 mandate.
Pe poziția a doua s-a clasat ARD, cu un scor de 15,1% și 80 de mandate de parlamentari. Din acestea, PD-L a luat 12,6% și 74 de mandate, PNȚCD a luat 0,7% și 4 mandate, iar Forța Civică a obținut 0,4% și două mandate.
Poziția a treia a fost ocupată de Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), cu 14,3% din voturi și 68 de mandate de parlamentar, iar pe locul al patrulea s-a situat UDMR, cu 5,2% din voturi și 27 de mandate de senator și deputat.
PSD, cu Dragnea la șefie, a luat peste 45% din voturi
În 11 decembrie 2016 aveau loc alte alegeri parlamentare, la doi ani după ruperea USR și după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României. În listele electorale permanente erau înscriși 18.403.044 de alegători, din care au participat la vot 7.261.841 de persoane, reprezentând un procent de 39,46%. Era pentru prima dată când în Parlament intrau trei formațiuni politice noi – USR și PMP și ALDE.
La acel scrutin, PSD a obținut un scor istoric, de 45,2% și 221 de mandate în Legislativ. Partidul Național Liberal primea 20,2% din voturi și 99 de mandate de senator și deputat.
Nou-apăruta formațiune, USR, a încasat un scor de 9% și 43 de mandate în Parlamentul României. Iar UDMR s-a menținut la un scor de 6,1 procente, obținând 30 de mandate.
ALDE, partid înființat de fostul lider PNL Călin Popescu Tăriceanu, accedea în Legislativ cu un scor de 5,5% și cu 29 de mandate. Iar PMP, partidul lui Traian Băsescu, primea 5,3% din voturi și 26 de mandate de senator și deputat.
Acum patru ani, parlamentarele veneau după pandemie, stare de urgență și restricții
Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în data de 6 decembrie 2020, la finalul primului an de pandemie și după o guvernare PNL, sub Ludovic Orban. În listele electorale permanente erau înregistrați 18.964.642 de cetățeni, cel mai mare număr de alegători din 1992. La urne, însă, s-au prezentat cei mai puțini alegători de după 1990, adică un număr de 6.315.226 de persoane, reprezentând un procent de 33,3%.
PSD a ieșit pe primul loc, cu un scor de 29,1% și 157 de mandate de senator și deputat. PNL a ocupat abia poziția a doua, cu 25,4% din voturi și 134 de mandate de parlamentar.
USR împreună cu PLUS au obținut 15,6% din voturi, ocupând 80 de funcții de parlamentar. Surpriza alegerilor parlamentare din anul 2020 a fost intrarea în Legislativ a partidului AUR, cu un scor de 9,1% din voturi și cu 47 de mandate. UDMR a încheiat plutonul, cu un scor de 5,8% și cu 30 de mandate de senator și deputat.
