Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul a intrat oficial în vacanţă până la sfârşitul lunii august, însă senatorii şi deputaţii au rămas cu mari restanţe pentru sesiunea de toamnă. Odată cu luna septembrie, aleşii poporului vor relua proiectele care au ţinut agenda publică în primele şase luni ale anului. Modificarea Codurilor penale, proiectul legii graţierii, Fondul Suveran de Investiţii sau referendumul pentru redefinirea familiei sunt doar câteva dintre priorităţile parlamentarilor în a doua parte a anului.
Pachetul de legi ale Justiţiei se va afla printre priorităţile Parlamentului la începutul sesiunii de toamnă. În prima parte a anului, liderii PSD în frunte cu Liviu Dragnea au pus presiune pe ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să grăbească finalizarea proiectului. Şeful PSD chiar i-a transmis fostului judecător CCR că răbdarea sa are o limită şi nu poate dura la nesfârşit. Toader a anunţat recent că legile Justiţiei sunt aproape finalizate şi urmează să fie prezentate Guvernului. După aprobarea de către Executiv, proiectul va ajunge la toamnă în Parlament, unde va urma procedurile obişnuite. Un alt deziderat al actualei majorităţi îl reprezintă controversata lege a graţierii. Proiectul a fost iniţiat de Guvernul Grindeanu în aceeaşi seară cu emiterea Ordonanţei 13 şi adoptat tacit de Senat după modificări substanţiale în Comisia juridică senatorială. Liviu Dragnea şi C.P. Tăriceanu n-au fost de acord cu forma ieşită din comisie şi au tergiversat adoptarea în plen până la împlinirea termenului de adoptare tacită. Legea graţierii a rămas astfel în forma iniţială, concepută de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache. Proiectul se află acum în Comisia juridică din Camera Deputaţilor, condusă de social-democratul Eugen Nicolicea. Pentru amendamentele din Comisia juridică a Senatului, fostul lider al senatorilor PSD Şerban Nicolae a plătit cu funcţia, fiind înlocuit cu fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, în fruntea Comisiei.
Tudorel „reglează” Codurile
Printre priorităţile PSD-ALDE se numără şi modificarea Codurilor penale în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Ministrul Justiţiei a trimis proiectul către Executiv la jumătatea lunii mai, însă acesta va fi revizuit deoarece în forma iniţială nu prevedea un prag valoric pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu. Ulterior, CCR a impus legiuitorului obligaţia de a stabili un prag valoric în definiţia infracţiunii, iar ministerul a organizat consultări publice cu societatea civilă şi reprezentanţii instituţiilor din Justiţie pentru a stabili valoarea prejudiciului. Societatea civilă a cerut un prag simbolic de 1 leu, în vreme ce DNA a propus ca pragul abuzului în serviciu să fie salariul minim pe economie, întrucât o valoare mai mare ar încuraja încălcarea legii. În schimb, judecătoarea Gabriela Baltag, membru al CSM, a susţinut în cadrul dezbaterilor că se impune un prag ridicat pentru că trebuie să existe o delimitare concretă între răspunderea penală şi celelalte forme de răspundere - civilă, delictuală sau disciplinară.
În Comisia juridică a Senatului se află, de mai multă vreme, un proiect iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care prevede eliminarea preşedintelui României şi a ministrului Justiţiei din procedura de numire a procurorilor-şefi de Parchete. Parlamentarii ALDE au mai depus două iniţiative: una pentru reglementarea lobby-ului şi alta pentru înfiinţarea Autorităţii Independente de Interceptare a Comunicațiilor, în subordinea Parlamentului.
Familia tradițională, în Senat
Esenţială pentru liderii PSD-ALDE este şi înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Guvernul condus de Mihai Tudose a discutat vinerea trecută, în primă lectură, proiectul FSDI, urmând ca iniţiativa să fie analizată în dezbatere publică. Potrivit calendarului, proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului va fi gata până în luna septembrie, urmând să fie trimis Parlamentului în sesiunea de toamnă. Noul ministru al Economiei, Mihai Fifor, susţine că ideea creării Fondului de Investiţii a fost agreată inclusiv de instituţiile europene şi interna- ţionale. O temă sensibilă pentru Parlament este şi proiectul pentru redefinirea familiei în Constituţie. În forma actuală, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, însă Coaliţia pentru Familie şi-a propus să blocheze definitiv posibilitatea căsătoriei între persoane de acelaşi sex prin modificarea Constituţiei. Proiectul CpF, semnat de trei milioane de români, prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. După ce a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare în Camera Deputaților (232 voturi „pentru”, 22 de voturi ”împotrivă” şi 13 abţineri), iniţiativa care promovează familia tradiţională va fi dezbătută şi votată la toamnă în plenul Senatului.
Citește pe Antena3.ro
Condamnaţii ar putea ocupa funcţii în Guvern
La întoarcerea din vacanţă, majoritatea parlamentară ar putea modifica şi legea care nu le permite condamnaţilor să ocupe o funcţie în Guvern. CCR a motivat recent că respectiva interdicţie trebuie să înceteaze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, însă a argumentat că „revine Parlamentului sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului”. Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu au emis o opinie separată potrivit căreia persoanele condamnate cărora li se interzice ocuparea unei funcţii în Guvern ar fi discriminate având în vedere că alte funcţii importante pot fi ocupate în lipsa acestei condiții. Potrivit celor trei judecători, interdicţia impusă de Legea 90/2001 instituie „o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile”. Pe data de 4 mai, CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care le interzice condamnaţilor să facă parte din Guvern.
