Am scăpat de clauză, nu şi de monitorizare

Parlamentul este principala ţintă a criticilor din raportul de monitorizare pe justiţie al Comisiei Europene. Aflat, momentan, în faza de proiect supus discuţiilor şi dezbaterii comisa­rilor, documentul ce va fi dat publicităţii la 22 iulie nu recomandă activarea clauzei de salvgardare pe justiţie. În rest, toate vechi.

Comisia Europeană nu va activa clauza de salvgardare în justiţie, deşi este nemulţumită de ritmul lent al progreselor în acest domeniu şi în lupta anticorupţie. Aceasta este principala noutate din proiectul raportului CE care va fi dat publicităţii la 22 iulie.

O altă noutate apare în recomandarea Comisiei ca România să renunţe la suspendarea automată a procesului atunci când este invocată excepţia de neconstituţionalita­te şi adoptarea unei legi care să prevadă acest lucru. Altfel, în linii mari, documentul "respectă" tiparul cu care autorităţile din România s-au obişnuit deja: critici la adresa Parlamentului, laude pentru DNA şi continuarea monitorizării în cadrul mecanismului aflat deja în vigoare.

Des­pre acest mecanism, raportul menţi­o­nea­ză că "a fost creat pentru a ajuta noile sta­te membre să satisfacă nevoia de a avan­sa reformele judiciare şi de a realiza eforturi concertate în lupta împotriva co­rup­ţi­ei" şi că permite Comisiei să lucreze în­deaproape, la nivel politic şi tehnic, cu autorităţile române, spre a urmări şi eva­lua progresul, spre a oferi asistenţă teh­ni­că şi sprijin financiar, potrivit Hotnews.

Raportul se află la cabinetele comisa­rilor, unde vor avea discuţii pe forma do­cumentului înainte de adoptarea sa în şedinta de miercuri, 22 iulie, indică sursa citată. O nouă evaluare este prevăzută pentru vara anului viitor.


DE BINE DESPRE CODURI
În varianta actuală a raportului este menţionată adoptarea de Legislativul de la Bucureşti a celor două coduri - civil şi penal. De altfel, acestea au fost promulgate chiar ieri de preşedintele Traian Băsescu. Adoptarea codurilor trece, la Bruxelles, drept o expresie importantă de angajament politic şi un pas semnificativ înainte în ceea ce priveşte asigurarea unui sistem legal mai eficient.

Cu toate acestea, în raport se arată că "o lege de implementare a codurilor va fi necesară. România va trebui să se asigure că această lege de implementare, precum şi dezbaterea din Parlament pe tema codurilor de procedură nu va servi la reintroducerea unor prevederi care au fost contestate în trecut sau a unora noi care ar submina eficienţa unor investigaţii complete în cazurile de corupţie sau a procedurilor judiciare ulterioare", potrivit Mediafax.
SEMNALE AMESTECATE
În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, Parlamentul practică un joc dublu, în viziunea Bruxellesului, pentru că procedura Legislativului de a cere iniţierea de investigaţii în cazul unor miniştri nu pare a fi "nici uniformă şi nici uşoară".

"Începând de la data ultimului raport, Parlamentul a aprobat deschiderea investigaţiilor în patru cazuri, dar a refuzat să facă acelaşi lucru în alte două cazuri. Într-unul dintre aceste ultime două cazuri, parlamentarul vizat a demisionat şi a permis deschiderea anchetei, în timp ce în celălalt caz, parlamentul a considerat inadmisibilă această posibilitate", se arată în document.

Semnalele amestecate în legătură cu nivelul de angajament al Parlamentului faţă de eforturile autorităţilor de a continua lupta împotriva corupţiei la nivel înalt au, în mod inevitabil, un impact negativ asupra întregului sistem. Raportul nu menţionează vreun nume de politician sau al vreunei alte personalităţi. În text se arată însă că reconfirmarea în funcţie a şefului DNA în luna februarie a acestui an a marcat un pas important în asigurarea stabilităţii şi continuităţii la nivelul autorităţilor responsabile pentru lupta împotriva corupţiei. DNA este apreciat pentru că "a menţinut un parcurs bun al anchetelor «non partizane» în cazurile de corupţie la nivel înalt. Este de o importanţă vitală pentru România existenţa continuă a unui cadru anticorupţie specializat şi eficient", se mai menţionează în raport.


SPAŢIUL SCHENGEN
Progresele referitoarea la calitatea sistemului judiciar şi a luptei anticorupţie vor contribui pozitiv la aderarea României la spaţiul Schengen, întrucât ridicarea controalelor la graniţe se bazează pe încrederea reciprocă - este un alt paragraf inclus în raport, potrivit unor surse citate de Hotnews.
Europesediştii sunt nemulţumiţi
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să facă orice comentariu cu privire la conţinutul proiectului de raport, spunând că este vorba despre simple speculaţii şi că singurul document care contează este raportul publicat la 22 iulie.

În schimb, o poziţie promptă şi fermă faţă de un document aflat încă în faza de proiect a avut delegaţia PSD din Parlamentul European. Europarlamentarii socialişti se arată nemulţumiţi de aprecierile şi recomandările din document.

Propunerea privind excepţia de neconstituţionalitate ar duce, potrivit politicienilor români, la situaţia ca instanţele să pronunţe hotărâri în baza unor legi posibil neconstituţionale înainte ca neconstituţionalitatea lor să fie stabilită de Curtea Constituţională. În cazul legii penale s-ar ajunge ca o persoană să înceapă executarea pedepsei cu închisoarea în baza unei legi care ulterior e declarată neconstituţională.

În ceea ce priveşte DNA, europarlamentarii PSD subliniază că "faptul că cercetările DNA se fac cu anunţarea prealabilă a presei şi cu o largă mediatizare, încălcând atât dreptul la imagine, cât şi prezumţia de nevinovăţie a celor acuzaţi, nu a fost cercetat de experţii CE. Aceşti experţi nu au căutat să identifice nici cauzele pentru care majoritatea dosarelor pregătite de DNA apar ca neconvingătoare în faţa instanţelor române, neputând conduce, până în prezent, la nici o condamnare judecătorească în cazuri de corupţie la nivel înalt".


EUROPESEDIŞTII SUNT NEMULŢUMIŢI
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să facă orice comentariu cu privire la conţinutul proiectului de raport, spunând că este vorba despre simple speculaţii şi că singurul document care contează este raportul publicat la 22 iulie. În schimb, o poziţie promptă şi fermă faţă de un document aflat încă în faza de proiect a avut delegaţia PSD din Parlamentul European. Europarlamentarii socialişti se arată nemulţumiţi de aprecierile şi recomandările din document. Propunerea privind excepţia de neconstituţionalitate ar duce, potrivit politicienilor români, la situaţia ca instanţele să pronunţe hotărâri în baza unor legi posibil neconstituţionale înainte ca neconstituţionalitatea lor să fie stabilită de Curtea Constituţională. În cazul legii penale s-ar ajunge ca o persoană să înceapă executarea pedepsei cu închisoarea în baza unei legi care ulterior e declarată neconstituţională. În ceea ce priveşte DNA, europarlamentarii PSD subliniază că "faptul că cercetările DNA se fac cu anunţarea prealabilă a presei şi cu o largă mediatizare, încălcând atât dreptul la imagine, cât şi prezumţia de nevinovăţie a celor acuzaţi, nu a fost cercetat de experţii CE".