Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Băsescu l-a pus pe Emil Boc din nou în fruntea Guvernului. Cabinetul Boc va fi format din miniştri PD-L, UDMR şi generalul Gabriel Oprea. Emil Boc a intrat în istoria postdecembristă a României ca fiind primul şef de Guvern demis de Parlament prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. Dacă validarea noului Cabinet va avea loc până la Crăciun, vom avea până la sfârşitului anului Guvernul Boc 4. Cu alte cuvinte, patru Guverne Boc într-un singur an.
Traian Băsescu a anunţat ieri-dimineaţă, înainte să plece la Copenhaga, că l-a desemnat pe preşedintele PD-L, Emil Boc, pentru funcţia de premier, menţionând că a făcut acest lucru luând în considerare propunerea democrat-liberalilor. El a spus că s-a văzut, la consultările de miercuri de la Cotroceni, că unele partide nu au ieşit din campania electorală, iar altele au probleme interne. Băsescu a menţionat că se vede nevoit să adopte o soluţie pe care o poate asigura în momentul de faţă pentru ca România să-şi rezolve prioritatea zero: existenţa unui Guvern şi adoptarea bugetului.
El l-a caracterizat pe Emil Boc ca fiind un om dedicat serviciului public, un om care şi-a făcut datoria în serviciul public ca parlamentar, primar şi premier, un om al dialogului, un om care şi-a asumat responsabilitatea implementării unor soluţii extrem de dificile, aşa cum au rezultat din acordurile cu BM, FMI şi UE.
CONSULTĂRI NUMAI PENTRU MINIŞTRII CARE SUNT ŞI MEMBRI CSAT
"Este responsabilitatea premierului Boc să-şi formeze Guvernul. În ceea ce mă priveşte, am solicitat premierului să mă consulte strict asupra miniştrilor care fac parte şi din CSAT. În rest, este o problemă a partidelor şi şi-o asumă", a adăugat şeful statului. El a mai arătat că nu l-a invitat pe premierul desemnat să ţină un scurt discurs, cum a obişnuit până în prezent, deoarece Emil Boc este prim-ministru, "chiar dacă interimar".
Emil Boc a intrat în istoria postdecembristă a României ca fiind primul şef de Guvern demis de Parlament prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. Marţi, 13 octombrie 2009, a fost prima dată când Parlamentul şi-a exercitat efectiv controlul asupra Executivului adoptând moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi PSD "11 pentru România" şi trântind Guvernul Boc 2, constituit după retragerea PSD de la guvernare. Moţiunea de cenzură a fost adoptată cu 254 de voturi "pentru" şi 176 "împotrivă". Astfel că, după alegerile parlamentare din 2008 am avut trei Guverne Boc, Cabinetul aflat în exerciţiu fiind interimar.
Dacă validarea noului Cabinet va avea loc până la Crăciun vom avea până la sfârşitului anului Guvernul Boc 4. Cu alte cuvinte, patru Guverne Boc într-un singur an.
Emil Boc a declarat că preia acest mandat nu pentru a deveni mai popular, ci "pentru a face ceea ce trebuie pentru România". "Ştiu ce avem de făcut. Avem nevoie rapid de un guvern care să dea stabilitate ţării. Avem nevoie ca bugetul de stat pe 2010 să fie adoptat la începutul lunii ianuarie de Parlament", a spus premierul desemnat, forul legislativ urmând să se întrunească în sesiune extraordinară.
15 MINISTERE ŞI MINIŞTRI PROBABILI
Emil Boc va trimite lista guvernului în Parlament până mâine, astfel încât cel mai probabil miercuri să fie dat votul de învestire. Ulterior, la sediul PD-L, Boc a declarat că viitorul Executiv "va fi mai mic decât cel pe care îl are actualul Guvern, pentru că 2010 este un an greu economic şi, dacă cerem solidaritate şi responsabilitate tuturor românilor, trebuie să începem cu primul ministru şi cu Guvernul cu care va merge în Parlament".
Potrivit ultimelor informaţii, viitorul guvern va avea 15 ministere. Despre posibilitatea ca PNL să intre în noul Guvern, Boc a spus: "Nu am închis uşa PNL, din punctul meu de vedere, ea rămâne deschisă. Ceea ce am discutat şi le-am propus ieri rămâne valabil şi pentru colegii de la PNL".
În linii mari, lista ministerelor era schiţată, după ce între liderii PD-L şi cei ai UDMR au avut loc negocieri miercuri noaptea. Udemeriştii au profitat de nevoia PD-L de a strânge voturi pentru a-şi trece Cabinetul prin Parlament şi, după ce iniţial se înţeleseseră pentru două portofolii, au cerut trei, plus un post de vicepremier, pentru Marko Bela. Astfel, UDMR primise, după încă o rundă de negocieri, ieri ministerele Mediului, Sănătăţii şi Culturii.
La Mediu ar urma să fie nominalizat Attila Korodi, care a mai ocupat acest post în Guvernul Tăriceanu, la Sănătate era vehiculat numele lui Erwin Szekely, fost secretar de stat în minister, iar pentru Cultură era dat "pe surse" numele preşedintelui executiv al UDMR, Kelemen Hunor. După negocierile cu UDMR, Emil Boc s-a întâlnit şi cu Gabriel Oprea, pentru care pregătise portofoliul Apărării. Potrivit unor surse din conducerea PD-L, fostul ministru Stănişoară ar fi obiectat faţă de înlăturarea sa de la minister şi şi-ar fi făcut lobby la Traian Băsescu pentru a-şi păstra funcţia. Aseară, generalul Oprea era dat ca sigur ministru, însă unele surse din PD-L spuneau că ministrul Apărării va fi decis de către şeful statului.
DOUĂ MINISTERE PENTRU UDREA
Şi în sânul PD-L au apărut câteva fricţiuni din cauza împărţirii ministerelor. În primul rând, pentru că UDMR primise un portofoliu în plus şi, în al doilea rând, pentru că Vasile Blaga nu a fost de acord cu revenirea Elenei Udrea în Executiv. Blaga declarase de altfel recent că Ministerul Turismului ar trebui desfinţat. Însă nu numai că acesta nu va fi desfiinţat, ci va fi comasat cu fostul minister condus de Blaga, cel al Dezvoltării Regionale. Acest mamut cu unul dintre cele mai mari bugete va fi condus de Elena Udrea. Blaga va fi ministru de Interne şi vicepremier.
Celelalte ministere erau împărţite astfel: Transporturi - Radu Berceanu, Economie şi Energie - Adriean Videanu, Finanţe - Gheorghe Pogea (sau Lucian Croitoru), Educaţie - Daniel Funeriu, Justiţie - Cătălin Predoiu, Muncă - Mihail Şeitan. Ministerul Telecomunicaţiilor ar urma să fie condus în continuare de Gabriel Sandu, în cazul în care nu va fi comasat cu Transporturile. La Externe, Traian Băsescu l-a dorit pe purtătorul său de cuvânt din campanie, Sever Voinescu. El a declarat însă pentru Jurnalul Naţional că "a refuzat categoric oferta, pentru că are alt proiect politic anul acesta". În consecinţă, la MAE va fi propus Bogdan Aurescu.
Emil Boc a anunţat ieri că în şedinţa Colegiului Director al PD-L de astăzi lista miniştrilor PD-L din cabinetul său va fi validată prin vot secret. Votul secret nu este o practică obişnuită la partidul lui Traian Băsescu, motiv pentru care a ridicat suspiciuni în rândul democrat-liberalilor. Asta mai ales pentru că votul se va da pentru fiecare ministru în parte, nu pentru întreaga listă. Li se dă astfel membrilor Colegiului posibilitatea să respingă anumite persoane dintre cele propuse. Surse din PD-L au susţinut aseară că acest lucru ar putea avea la origine dorinţa unei grupări din PD-L de a o elimina pe Elena Udrea de pe lista miniştrilor.
Este vorba despre Vasile Blaga, care a insistat în cadrul discuţiilor din partid ca Ministerul Turismului să fie desfiinţat, în speranţa că nu va mai fi coleg cu Udrea. Pe de altă parte, este puţin probabil ca partidul să poată să i se opună voinţei lui Băsescu şi există voci care susţin că votul secret ar fi doar un exerciţiu de imagine al PD-L, pentru a arăta că miniştrii nu au fost impuşi de la Cotroceni, ci au trecut prin validarea politică a partidului.
Despre o posibilă intrare a liberalilor în formula guvernamentală, Boc a declarat că l-a sunat pe Crin Antonescu: "L-am sunat şi am avut o discuţie elegantă şi mi-a spus că nu va participa în actul de guvernare. În aceste condiţii, axa viitorului guvern este PD-L", a spus Boc.
PSD ŞI PNL VOTEAZĂ ÎMPOTRIVĂ
Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri că Emil Boc este o alegere nefericită pentru funcţia de premier care arată că noul mandat de preşedinte al lui Traian Băsescu poate fi mai rău decât primul. Geoană a spus că varianta propusă de Băsescu este cea mai nefericită pentru România. El a menţionat însă că prioritară este instalarea unui Guvern pentru adoptarea bugetului. Geoană a spus că PSD rămâne principala alternativă democratică la actuala putere politică.
"Propunându-l pe domnul Emil Boc, domnul Băsescu confirmă de fapt miza personală pe care o are, în primul rând să acopere urmele fraudării alegerilor prezidenţiale. (...) În al doilea rând, este clar că în acest moment are şi au obligaţii de a-şi plăti datoriile faţă de cei care au împrumutat imensele resurse cu care au făcut cea mai scumpă şi mai zgomotoasă campanie electorală din istoria postdecembristă a României", a declarat Geoană. El a apreciat totodată că un guvern care va trece în Parlament printr-un vot format "din trădători" va avea de fapt "o majoritate minimă şi putredă".
Preşedintele PSD a mai spus că partidul său nu va susţine acest Guvern şi că a convocat astăzi forurile de conducere pentru a decide strategia de Opoziţie.
PNL critică alegerea lui Băsescu şi se rupe de PSD
Crin Antonescu (foto), preşedintele PNL, a declarat ieri că liberalii rămân în opoziţie şi că desemnarea lui Emil Boc ca premier este "cea mai proastă alegere în faţa crizei". "Faptul că preşedintele a nominalizat singurul prim-ministru care a căzut în Parlament în urma unei moţiuni de cenzură - un om politic, Emil Boc, care a condus un Guvern, din punctul nostru de vedere cel mai prost din istoria de după '90 - arată clar că nu-i pasă de aceste lucruri. Singurul criteriu la care trebuie să răspundă un prim-ministru e acela al docilităţii totale faţă de domnia sa, de preşedinte", a spus Antonescu.
Preşedintele PNL a menţionat că nominalizarea prim-ministrului în persoana lui Emil Boc arată că preşedintele este "consecvent cu ceea ce a făcut în primul mandat" şi că "face în continuare ce ştie". Antonescu a mai spus că liberalii vor vota probabil împotriva învestirii Guvernului Boc, având în vedere premierul desemnat. El a spus însă că ar putea vota totuşi pozitiv în cazul unui program cu măsuri coerente şi necesare, o decizie urmând să fie luată în forurile de condu-cere ale PNL. Potrivit lui Antonescu, poziţia PNL se va baza pe apărarea statului de drept şi buna guvernare a României, o opoziţie de dreapta.
"O dată cu alegerile prezidenţiale, turul al doilea, colaborarea sau alianţa dintre cele două tururi pentru susţinerea candidatului Mircea Geoană se încheie. (...) Noi vom face o opoziţe de partid de dreapta", a anunţat Antonescu. El a mai spus că PSD şi PNL îşi vor uni eforturile în opoziţie atunci când va fi nevoie să apere anumite valori şi principii, precum statul de drept, dreptul la pluralism şi democraţia.
Antonescu a declarat că nu are de reproşat nimic UDMR, pentru că "niciodată UDMR nu s-a angajat faţă de noi sau faţă de altcineva că va rămâne în opoziţie". Fostul premier Tăriceanu a subliniat şi el că "pentru astfel de vremuri ar fi trebuit un prim-ministru cu greutate, cu pricepere, şi nu o simplă maşină de turuit, care să preia mecanic fără nici un fel de judecată ceea ce se spune de la partid sau de la Cotroceni". Tăriceanu a explicat că ar fi trebuit un premier neutru, Mugur Isărescu fiind un nume foarte bun. (Ioana Bugean)
Guvernul Boc 4 are 240 de voturi în Parlament
Noul Guvern Emil Boc nu are de ce să aibă emoţii în Parlament în privinţa votului de învestitură. PD-L, UDMR, grupul minorităţilor şi grupul aşa-zişilor independenţi au împreună 240 de parlamentari, iar numărul minim de voturi pentru validarea unui guvern este 236. PD-L are 167 de parlamentari, UDMR - 31, minorităţile - 18 parlamentari, iar numărul dezertorilor din PSD şi PNL a ajuns la 24. Grupul independenţilor s-ar putea mări însă până la validarea Guvernului, ultimele trei demisii înregistrându-se la începutul acestei săptămâni.
Citește pe Antena3.ro
Luni, doi senatori PSD şi unul de la PNL şi-au dat demisia din formaţiunile din care făceau parte, pentru a se afilia apoi la grupul independenţilor. Este vorba despre senatorii social-democraţi Sorin Serioja Chivu şi Laurenţiu Chirvasuţă şi despre senatorul liberal Vasile Nedelcu. Pe lângă demisionarii declaraţi, este posibil ca Guvernul Boc să beneficieze şi de voturile favorabile ascunse ale unor membri PSD şi PNL, nici unul dintre cele două partide neavând interesul ca acest Executiv să fie respins de Parlament. Votul pentru învestitura Guvernului este secret, cu bile, şi ar putea fi acordat cel târziu miercurea viitoare.
• Monica Iordache Apostol
Angajaţii şi consilierii de la Cotroceni au fost decoraţi de şeful statului
Şeful statului a decorat ieri majoritatea angajaţilor Preşedinţiei, dar şi pe consilierii prezidenţiali şi cei de stat "în semn de apreciere deosebită a activităţii eficiente şi meritorii prin care au contribuit cu succes şi profesionalism la îndeplinirea atribuţiilor" ce revin instituţiei.
Traian Băsescu a semnat decretul de conferire a unor ordine, el decorându-i pe cei nouă consilieri prezidenţiali cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.
De asemenea, au mai primit decoraţii şi 11 consilieri de stat, printre care Mariana Bitang, Gheorghe Angelescu, Cătălin Avramescu şi Bogdan Mănoiu, precum şi trei directori de cabinet. Totodată, şeful statului a conferit diferite decoraţii unui număr de 172 de salariaţi ai Administraţiei Prezidenţiale. Persoanele decorate sunt angajate la Preşedinţie în diverse posturi, printre care consilieri, experţi, consultanţi, muzeografi sau muncitori calificaţi.
Potrivit Monitorului Oficial, Băsescu a oferit joi "Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler" unui număr de 41 de consilieri, experţi şi consultanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, "Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Ofiţer" unui număr de 16 angajaţi şi "Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler" unui număr de 39 de salariaţi. Preşedintele a mai oferit, printre altele, "Ordinul Naţional Serviciu Credincios în grad de Cavaler" cu însemn militar pentru patru persoane, "Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler" cu însemn militar unui număr de trei persoane.
LASZLO TOKES, DECORAT ŞI EL
Şeful statului l-a decorat ieri şi pe europarlamentarul Laszlo Tokes cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, la 20 de ani de la Revoluţie. Conferirea decoraţiei este motivată, potrivit decretului semnat de şeful statului, de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, "în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste".
