"Bietul ex-rege" a fost exprimarea aleasa de presedintele Traian Basescu la un post tv prietenos cu puterea pentru a se referi la fostul suveran al Romaniei, Regele Mihai I. A fost pentru a doua oara in decurs de cateva luni cand presedintele Traian Basescu a comentat dur actiuni si atitudini ale Regelui Mihai. "Romania nu are un rege. Romania are un ex-rege si eu trebuie sa am responsabiliatea termenilor. (...) Eu nu pot intra in acest joc in care sa ma fac ca Romania are un rege ca sa nu ma atace presa", a spus Basescu joia trecuta, la B1 TV.
Exprimarea folosita de presedintele Basescu, "ex-rege", chiar daca, din punct de vedere functional, este una corecta, caci este vorba de un fost rege, neaflat la carma unui regat, este una total lipsita de politete, care incalca regulile protocolului si pe cele de politete, spune academicianul Dan Berindei, doctor in stiinte istorice, pentru Jurnalul National. Vicepresedintele Academiei spune ca faptul ca s-a folosit exprimarea "ex-rege" si nu "fostul suveran" denota o intentie peiorativa. "Poate nu s-a dorit o exprimare politicoasa", spune academicianul, care adauga ca nu poate gasi o explicatie a atacurilor presedintelui Basescu la adresa Regelui si a familiei regale, mai ales in anul in care fostul suveran implineste o asemenea varsta, 90 de ani. Intrebat daca este normala aceasta atitudine a presedintelui Basescu, in contextul in care si-a pus semnatura pe un raport prezidential in care se condamna comunismul, regimul care l-a fortat pe Regele Mihai sa abdice, academicianul apreciaza ca "Traian Basescu probabil este specializat in condamnari". Dan Berindei apreciaza ca tot un gest de politete, pe care seful statului nu-l va face insa, ar fi fost si prezenta acestuia in Parlament la sedinta solemna organizata pe 25 octombrie pentru a marca cei 90 de ani pe care ii va implini Regele Mihai.
Tot la B1TV, Traian Basescu, care s-a autodeclarat presedintele-jucator, mai spunea ca "a incerca sa te pozitionezi deasupra undeva acestei natiuni, a parea ca esti solutia, asta e impresia pe care o emana toate iesirile de la fosta Casa Regala a Romaniei, nu cred ca reprezinta decenta. De fapt asta ma deranjeaza cel mai mare". Istoricul Florin Constantiniu, intr-o analiza postata acum un an pe blogul www.ionpetrescu.ro, gasea similitudini tocmai intre acest comportament al presedintelui-jucator Traian Basescu si cel al unui monarh care nici el nu s-a multumit sa fie un arbitru al vietii politice, ci a dorit sa fie "monarh-jucator", instituind o dictatura: Carol al II-lea. "Domnul Traian Basescu s-a voit presedinte-jucator, dar Domnia Sa nu a stiut, iar consilierii sai nu i-au spus (sau n-au indraznit sa-i spuna) ce riscuri isi asuma in aceasta ipostaza. Intr-o republica parlamentara, presedintele este un arbitru si un simbol. El reprezinta natiunea in ansamblul ei, ramane echidistant in plan politic (indiferent de partidul din care provine) si vegheaza la respectarea Constitutiei. Presedintele nu devine parte in luptele politice; el este presedintele tuturor romanilor. (...) Aici intervine analogia istorica. Regele Carol al II-lea nu s-a multumit sa fie un monarh-arbitru, ci s-a dorit un monarh-jucator (in 1938-1940, si-a facut chiar partid, Frontul Renasterii Nationale, devenit Partidul Natiunii!). S-a amestecat in competitia dintre partide, le-a divizat si a recrutat din randurile celor nemultumiti si ambitiosi din PNL si PNT, adevarati «oameni de casa» si, din 1938, a instituit o dictatura personala. Maresalul Alexandru Averescu i-a atras atentia, intr-un articol, aparut in ziarul Indreptarea (organul Partidului Poporului), sub semnatura XXX, asupra primejdiei la care se expune prin astfel de practici", scria anul trecut istoricul Florin Constantiniu.