Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, în ciuda unei vistierii a statului marcate de „deficit excesiv” și în timp ce cetățenii sunt îndemnați constant să mai strângă cureaua, autoritățile administraţiei publice centrale şi locale vor putea cheltui bani publici pentru a sărbători, în 2026, și „Anul lancu de Hunedoara”, „Anul Traian Vuia” și „Anul Grigore Constantin Moisil”, potrivit unor proiecte de lege puse recent în dezbatere la Parlament.
În luna iulie a acestui an, a fost promulgată Legea nr. 140/2025, prin care 2026 a fost declarat oficial „Anul Constantin Brâncuşi”, pentru a marca 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român, celebrând astfel moștenirea sa artistică globală. Actul normativ prevede ca, pe tot parcursul anului următor, să fie organizate diverse evenimente culturale și expoziții dedicate operei și vieții sale.
Apetitul aleșilor din Parlamentul României pentru astfel de manifestări culturale pare că a crescut acum, pe final de an, când au venit cu mai multe inițiative legislative în acest sens.
Practic, doar în ultima lună și jumătate, la Senat au fost depuse cel puțin trei proiecte de lege prin care anul 2026 este dedicat unor personalități, iar pentru două dintre acestea, cuprinși, probabil, de febra sărbătorilor, parlamentarii au cerut dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență.
„Anul lancu de Hunedoara” a trecut rapid de Senat
Unul dintre cele trei proiecte legislative, pus pe masa senatorilor pe la mijlocul lunii octombrie, vizează instituirea anului 2026 ca „Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei”, pentru marcarea unei cifre rotunde - cât de cât - de la moartea acestuia (11 august 1456), din cauza ciumei, după cum se arată în expunerea de motive.
„Se instituie anul 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara, pentru comemorarea a 570 de ani de la decesul acestuia. Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări de comemorare şi celebrare a personalităţii lui Iancu de Hunedoara, inclusiv evenimente culturale, educaţionale şi ştiinţifice, precum şi activităţi de promovare a imaginii sale şi a patrimoniului cultural-istoric asociat”, prevede proiectul iniţiat de doi deputați PSD de Hunedoara - Natalia Intotero și Ilie Toma - și semnat în total de peste 100 de parlamentari PSD, PNL, UDMR, AUR, POT şi membri ai grupului minorităţilor naţionale.
Conform actului normativ, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării manifestărilor amintite mai sus, iar autorii legii au argumentat că iniţiativa va contribui la o mai bună înţelegere a trecutului şi la consolidarea legăturilor cu istoria şi cultura naţională.
CES: Este „inoportună” introducerea unei noi sărbători
Fiind dezbătut „de urgență”, proiectul legislativ a fost deja adoptat, săptămâna trecută, cu 111 voturi „pentru”, 5 „contra” şi o abţinere, deși Consiliul Economic şi Social (CES) a dat un aviz negativ, spunând că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale dispun, deja, de cadrul juridic necesar pentru organizarea de activităţi culturale de orice tip, inclusiv aniversar, fără să fie nevoie de o lege distinctă pentru declararea unei „zile”, „luni” sau „an”.
Mai mult, a argumentat CES, „soluţia legislativă nu prezintă cheltuielile estimative sau maxime pentru măsura propusă şi nici sursa bugetară pentru acoperirea acestora, în plus, în contextul unei situaţii bugetare dificile marcate de deficit excesiv, fiind inoportună introducerea unei noi sărbători care să conducă la o creştere a cheltuielilor publice”.
Anul Grigore Moisil – academicianul a contribuit la dezvoltarea logicii polivalente
Tot săptămâna trecută, un alt proiect de lege a fost depus la Senat, pentru instituirea anului 2026 ca „Anul Grigore Constantin Moisil”, pentru a „împlinirea a 120 de ani de la naşterea academicianului Grigore Constantin Moisil (1906-1973), personalitate fundamentală a ştiinţei şi culturii româneşti, considerat pe scară largă drept părintele informaticii româneşti şi unul dintre pionierii logicii matematice şi a teoriei algebrice a automatelor la nivel mondial”.
Inițiatorii legii - un grup de 17 deputați, majoritatea de la minorități - susțin că este necesară consacrarea anului următor academicianului Moisil, deoarece Grigore Moisil a fost a fost „un matematician vizionar”, care a contribuit la: fundamentarea şi dezvoltarea logicii polivalente, introducerea şi aprofundarea algebrelor Moisil și la dezvoltarea informaticii teoretice.
Conform inițiativei, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, dar şi instituţiile din subordinea acestora vor putea acorda sprijin logistic şi fonduri din bugetele proprii pentru organizarea de către societatea civilă, persoane fizice şi persoane juridice a unor „programe şi manifestări culturale, educative, cu caracter social sau ştiinţific”.
„Anul Traian Vuia” – 120 de ani de la primul zbor
Un alt proiect de lege înregistrat la Senat, săptămâna trecută, vizează instituirea anului 2026 ca „Anul Traian Vuia - inventator român, pionier al aviației la nivel internațional”, pentru celebrarea a 120 de ani de la primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii.
Și aici, instituțiile statului - de la Parlament, Guvern și Administrația Prezidențială la autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile din subordine - vor putea aloca bani de la buget pentru manifestări de celebrare a personalităţii lui Vuia.
„Ziua de 18 martie 1906 va înregistra primul succes aviatic al lui Traian Vuia, precum şi primul zbor din istoria omenirii cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii. Avionul lui Vuia era realizat dintr-un cadru de ţevi de oţel, cu aripi de pânză, bombate, ceea ce îi dădea aspectul unui liliac. Motorul funcţiona cu anhidridă carbonică pe post de combustibil, iar trenul de aterizare era constituit din patru roţi cu pneuri. Acest prim zbor cu mijloace proprii de zbor s-a efectuat în Franţa, la Montesson. Aparatul de zbor al lui Traian Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului său motor, a rulat cca 50 metri, apoi s-a desprins de la sol şi a zburat 12 metri la o înălţime de 1 m. Un vânt lateral puternic a făcut ca aparatul să nu poată zbura mai mult, dar premiera era realizată: primul zbor mecanic din istoria omenirii fusese înfăptuit”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul inițiat de doi parlamentari USR - senatorul Sorin Șipoș și deputatul Vlad Șendroiu - și semnat de alți 6, de la PSD, PNL, USR și UDMR.
Citește pe Antena3.ro
