Bilant - Parlament retusat de Cotroceni

Doi ani de mandat, un total de peste 1.000 de proiecte legislative adoptate si un vraf de legi intoarse din drum de seful statului. Asa ar arata un bilant al Parlamentului inainte de integrare.

Doi ani de mandat, un total de peste 1.000 de proiecte legislative adoptate si un vraf de legi intoarse din drum de seful statului. Asa ar arata un bilant al Parlamentului inainte de integrare.

Presedintele Basescu a trimis in cei doi ani care au trecut de la preluarea mandatului, conform site-ului Parlamentului, 15 legi senatorilor si deputatilor pentru a indrepta anumite articole. Acestea au fost atat legi pentru adoptarea sau respingerea unor Ordonante ale Guvernului, cat si legi intiate de parlamentari. Pe lista legilor inapoiate de Basescu parlamentarilor se gasesc o ordonanta care prevedea scutirea de la plata a obligatiilor pentru unii operatori economici din subordinea MEC, legea de respingere a OU privind calitatea in invatamant, legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, cea privind reutilizarea informatiilor din istitutiile publice, cea privind executorii judecatoresti si cea privind facilitarea listarii societatilor comerciale pe piata de capital, dar si Statutul deputatilor si senatorilor, precum si Statutul alesilor locali.

LEGIFERARE. Si daca seful statului s-a dovedit a fi "jucator" si in privinta creatiei parlamentare, nici alesii nu au fost mai prejos. In doar jumatate de mandat, senatorii si deputatii au avut de dezbatut peste 1.000 de proiecte. Astfel, in doi ani de mandat, la Camera Deputatilor au fost adoptate 1.292 de proiecte de lege si inregistrate 1.662 de initiative legislative. Astfel, in anul 2005, camera inferioara a Parlamentului a adoptat 524 de initiative din care 384 ale Guvernului (ordonante simple sau ordonante de urgenta). Tot in aceasta perioada, 103 proiecte au fost respinse sau retrase. In 2006, deputatii au adoptat 768 de proiecte, 467 de initiative fiind respinse sau retrase, multe dintre acestea din urma datand din anul precedent. Din totalul de proiecte adoptate, 397 au provenit de la Guvern.

SENAT. Jumatate de mandat pentru alesii din camera superioara a Parlamentului inseamna, din punct de vedere al cifrelor, 1.772 de proiecte sau initiative legislative care au primit fisa cu numar de inregistrare. Adica 788 de proiecte in primul an de legislatura si ceva mai mult, 984 in acest an. Numai ca nu toate au trecut "prin mana" parlamentarilor, din diverse motive, 160 de proiecte nemaiintrand in procesul legislativ, iar alte 84 fiind retrase in cei doi ani de mandat. Ca atare, celelalte aproape 1.500 de initiative si proiecte legislative au fost dezbatute in plenul acestei camere. Ce soarta au avut acestea? In 2005, primul an al legislaturii, 414 proiecte din cele 788 inregistrate au ajuns si la promulgare, in timp ce, in acest an, Presedintia a mai dat OK-ul pe inca 461. In afara de acestea, la finalul acestui an, Senatul se mai poate lauda cu alte 142 de proiecte aflate la comisii in dezbatere, alte 6 care sunt in mediere si 21 trimise la Presedintie spre promulgare. Per total, in cei doi ani de mandat care s-au scurs din decembrie 2004, dintre proiectele carora Senatul le-a semnat "pasaportul" 875 au devenit legi.

MARI RESTANTE. Cu tot efortul creativ al alesilor parlamentari, exista multe proiecte legislative care au ramas in coada de peste. Cele mai cunoscute si care au mobilizat cele mai multe energii sunt Statutul minoritatilor nationale si Legea de infiintare si organizare a Agentiei Nationale de Integritate. In cazul acestui ultim proiect, obrazul batut parlamentarilor chiar de presedintele Basescu in plina sedinta solemna de marcare a aderarii la UE a determinat mobilizarea acestora: s-a promis, tot solemn, ca legea va intra in dezbatere cu prioritate dupa vacanta parlamentara.

Majoritatea, pe apa Sambetei

Citește pe Antena3.ro Vin ninsorile în România. Informare meteo ANM de vreme rea pentru toată țara Nota de varf a acestei jumatati de mandat, cu efect direct asupra adoptarii proiectelor puterii, este disiparea majoritatii parlamentare, dupa ce 7 senatori, in frunte cu Gheorghe Flutur si 24 de deputati liberali s-au reorientat catre Platforma lui Stolojan. In prezent, in camera superioara a Parlamentului, coalitia de guvernare a mai ramas cu doar 61 de parlamentari, in conditiile in care pentru adoptarea unei legi organice minimumul necesar este de 69 de voturi. In consecinta, pentru a putea sa adopte legile importante, coalitia va fi nevoita sa apeleze la sustinerea opozitiei sau a "platformistilor". Aceeasi situatie se inregistreaza si la Camera, unde coalitia are 140 de parlamentari, cu 23 mai putin decat ar avea nevoie pentru adoptarea unor legi organice (167). Pana la aderarea celor 16 deputati PNL la platforma, coalitia isi asigura majoritatea la Camera in principal cu ajutorul minoritatilor nationale, altele decat UDMR. In prezent, nici macar cele 18 voturi ale minoritatilor nu mai ajuta Guvernul sa-si treaca legile, coalitia mai avand nevoie de inca sapte voturi.