Boc face 100 de posturi de inspectori pentru prefecţii de care vrea să scape

În timp ce trâmbiţează reducerea cheltuielilor bugetare şi concediază femei gravide, premierul Emil Boc înfiinţează pe şest posturi guvernamentale. Ultima modificare a aparatului executiv presupune apariţia a încă o sută de posturi de inspectori guvernamentali, posturi remunerate cu peste 40 de milioane de lei vechi şi înfiinţate pentru prefecţii şi subprefecţii de care Boc vrea să scape.

Printr-o ordonanţă de urgenţă apărută azi în Monitorul Oficial, premierul a înfiinţat din vârful pixului 100 de posturi de inspectori guvernamentali, în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Emil Boc n-a mai avut răbdare ca schema să fie modificată după adoptarea bugetului, care prevede salarizarea acestor funcţii, şi precizează, în primul articol al ordonanţei, suplimentarea numărului de posturi al SGG "până la intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2009". Pretextul suplimentării atât de consistente a schemei funcţionarilor guvernamentali este "necesitatea adoptării măsurilor de urgenţă care se impun pentru îmbunătăţirea activităţii la nivelul Guvernului".

PE LINIE MOARTĂ, PE CHELTUIALA GUVERNULUI
În realitate, Emil Boc a creat aceste posturi pentru a-i transfera pe prefecţii şi subprefecţii rămaşi de pe vremea liberalilor. Legea nu-i permite premierului să-i demită şi nici să-i scoată din corpul înalţilor funcţionari publici, iar Emil Boc a preferat să crească cheltuielile bugetare înfiinţând posturi de inspectori guvernamentali, inferioare celor de prefecţi şi subprefecţi, în care să-i tragă pe aceştia pe linie moartă. Fostul şef al Secretariatului General al Guvernului, Gabriel Berca, spune că în mandatul său existau vreo 20 de posturi de inspectori guvernamentali. Aceştia se ocupau de proiectele guvernamentale în teritoriu, iar salariul lor de bază era între 37.000 - 42.000 de lei vechi. "Cu sporuri ajungeau la 50-55 de mii de lei vechi", completează Berca. Ultima schemă de personal a SGG, din perioada premierului Tăriceanu, prevede 30 de posturi de inspectori guvernamentali, iar cea nouă, aprobată de Boc, prevede 130. Ultimele numere ale Monitorului Oficial sunt pline de schimbări la nivelul prefecturilor, majoritatea efectuate pe principiul mobilităţii. Una dintre schimbările recente este cea de la Cluj, unde fostul prefect, Cătălin Platon, a anunţat că a acceptat funcţia de inspector guvernamental, la Bucureşti. În posturile vacante de prefecţi şi subprefecţi au fost numiţi oamenii PD-L şi PSD.

CABINET MAI MARE PENTRU DANIELA ANDREESCU
Pe lângă creşterea numărului de inspectori guvernamentali de la 30 la 130, structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului a mai suferit câteva modificări. Personalul de ca Cabinetul Secretarului General al Guvernului a crescut de la 8 la 15. Astfel, Daniela Andreescu va avea opt consilieri personali faţă de şase, câţi avea Gabriel Berca, trei asistenţi de Cabinet, faţă de doi, şi, în plus, va beneficia de serviciile unui director de Cabinet, doi secretari personali şi un curier personal.

Repolitizare

După ce Guvernul a schimbat pe bandă rulantă prefecţi numiţi de guvernul liberal, prin diferite chichiţe legislative, PD-L s-a gândit să legalizeze schimbările politice. Doi deputaţi PD-L, Petru Călian şi Mircea Duşa, au depus ieri la Senat un proiect de lege prin care funcţia de prefect redevine politică. Proiectul vizează modificarea Statutului funcţionarilor publici, unul dintre amendamente prevăzând că "prefecţii şi subprefecţii sunt numiţi de guvern pentru un mandat de maximum patru ani". Acelaşi regim ar urma să fie aplicat şi directorilor de instituţii deconcentrate. Autorii priectului suţin, în expunerea de motive, că prefecţii şi subprefecţii sunt reprezentanţi ai guvernului în teritoriu şi au atribuţii de punere în aplicare a programului de guvernare. Ironia este însă că depolitzarea funcţiei de prefect a fost făcută în 2006, chiar de colegul lor de partid, Vasile Blaga, pe atunci ministru al Administraţiei şi Internelor.