Tensiunile politice se mu-ta pe taram constitutio-nal, miza fiind obtinerea de puteri sporite. Astfel, liberalii ies la atac cu pro-punerea de revizuire a Constitutiei, astfel incat presedintele sa nu mai fie ales direct de cetateni, ci de Parlament, urmand sa aiba un rol pur reprezentativ, mai apropiat de modelul european. Ultima modificare a Constitutiei a fost aprobata prin referendum in octombrie 2003.
"Numai Venezuela isi schimba Constitutia o data la trei ani", clama PNL la sfarsitul lui 2005, cand Traian Basescu voia sa desfiinteze o Camera parlamentara. Cand le-a venit mai la indemana, liberalii s-au gandit sa i-o ia inainte presedintelui si sa desfiinteze ei, prin modificarea Constitutiei, tot ce se poate desfiinta: de la Curtea Constitutionala la CSAT. La 23 septembrie 2005, la numai o zi dupa ce presedintele Traian Basescu declara in Statele Unite ale Americii ca ar prefera ca Romania sa aiba un Parlament unicameral, intr-un comunicat al PNL se scria negru pe alb: "Romania nu are motive sa urmeze un exemplu ca acela al Venezuelei, care isi da o noua Constitutie la fiecare doi sau trei ani". Libearalii nu erau zgarciti in explicatii. Insirau in acelasi comunicat argumentele pentru care revizuirea Constitutiei era considerata "inoportuna". "O revizuire constitutionala reprezinta de regula un proces rar si motivat de o criza fara iesire a sistemului politic. Ea nu are loc decat dupa ce absolut toate caile de mediere politica si institutionala au fost epuizate si insasi perenitatea comunitatii politice se afla in joc", sustinea acelasi comunicat al PNL. Liberalii numarasera ca, in cei 140 de ani de existenta ca stat modern, Romania a avut deja opt constitutii, fara a socoti revizuirea din 2003. Asadar, un cetatean roman, care nu are nici o dorinta sa devina mai venezuelean decat venezuelenii insisi, a trait in medie sub cel putin cinci sau chiar sase regimuri constitutionale, "experienta fara analogie in Europa", comenteaza liberalii. In concluzie, PNL considera ca adoptarea unei noi Constitutii "s-ar putea dovedi oportuna" abia la cativa ani dupa integrarea in Uniunea Europeana.
PRESEDINTII, IMPOTRIVA
| ||
Si fostul presedinte Emil Constantinescu (foto) sustine ca schimbarea Constitutiei in acest moment este contrara intereselor poporulul roman, atata timp cat a fost un referendum pentru Constitutie, care a avut in vedere inclusiv depasirea integrarii in UE si modul in care se face ea prin Parlament. In plus, el a declarat ieri ca exista in momentul de fata cadrul legal pentru tot ceea tine de controlul serviciilor secrete si de siguranta nationala. Astfel, totul "ar trebui sa se desfasoarea corect daca exista buna credinta a partidelor politice si a persoanelor care sunt in fruntea presedintiei si guvernului", a mai spus Constantinescu. |
"INSCAUNATI" DE PARLAMENT
|
In cateva state din Europa seful statului nu este ales in mod direct de oamenii de rand. In aceste cazuri, Parlamentul, denumit fie Adunare Nationala, fie Adunare Federala, este cel care are responsabilitatea de a vota presedintele. Rolul sefului statului ales de Legislativ este de cele mai multe ori doar unul pur ceremonial sau decorativ. Prerogativele presedintelui sunt ingradite de puterile sporite ale Parlamentului si ale Guvernului. Spre exemplu, in Germania, actualul presedinte, Horst Koehler, a fost ales pe o perioada de cinci ani de Conventia Federala, organ format atat din membri ai Adunarii federale, cat si reprezentanti alesi de parlamentele federale. Presedintele Italiei este ales pentru sapte ani de un colegiu electoral compus din cele doua Camere ale Parlamentului si din 58 de reprezentanti regionali. In Ungaria, Laszlo Solyom, actualul sef al statului, a fost ales pe o perioada de cinci ani de Adunarea Nationala, iar in Elvetia, Adunarea Federala i-a ales pe Moritz Leuenberger si pe Micheline Calmy-Rey, presedintele si vicepresedintele statului, din randul membrilor Consiliului Federal - organ la randul sau ales pentru patru ani de Adunarea Federala. De asemenea, in Moldova, presedintele este ales de Parlament, dar Constitutia ii confera puteri sporite, in timp ce in statele anterior prezentate, seful statului are prerogative restranse. (Maria Toader)
|