x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Candidații la Capitală, față în față

Candidații la Capitală, față în față

de Maria Alifantis    |    06 Apr 2016   •   13:40
Candidații la Capitală, față în față

Jurnalul Naţional a realizat prima confruntare directă dintre cei cinci candidaţi la Primăria Generală a Capitalei anunţaţi oficial până în acest moment.

 

Partidul lui Traian Băsescu (PMP), formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) și UNPR nu au desemnat, până la ora actuală, candidații pentru Primăria Capitalei.

 

Am ales patru probleme majore ale Bucureştiului şi i-am invitat pe aspiranţii la fotoliul de primar să ne explice cum le vor rezolva în cazul în care vor câştiga bătălia alegerile iunie.

 

Gabriela Firea, Ludovic Orban, Nicușor Dan, Ciprian Ciucu și Irinel Columbeanu au venit cu soluții proprii pe care fiecare promite să le pună în aplicare dacă va ajunge primarul Bucureștiului.

 


Problema transportului în comun. În afară de transportul subteran, autobuzele, tramvaiele, microbuzele au întârzieri și sunt extrem de aglomerate.

 

Mai mult, din cauza faptului că Bucureștiul se extinde de la an la an, în zonele de periferie nu există transport în comun, cel mult niște microbuze care pleacă din stație din 30 în 30 de minute.


Gabriela Firea: „ Transportul public este un element fundamental în cadrul oricărui proiect care își propune să rezolve problema traficului. Pentru a avea mai puține mașini pe străzi este nevoie de o alternativă, iar aceasta nu poate veni decât de la transportul în comun. Care trebuie să fie nu doar civilizat, așa cum ne dorim cu toții, ci și, în mod obligatoriu, funcțional. Iar pentru asta e nevoie de câteva măsuri simple dar care să nu rămână doar pe hârtie, începând de la corelarea transportului subteran cu cel de suprafață, introducerea tichetelor valabile pe toate mijloacele, și terminând cu asigurarea de culoare prioritizate pentru autobuze și troleibuze.

De asemenea, finalizarea liniei de metrou din Drumul Taberei și a celei către Aeroportul Otopeni, precum și conceptul Park&Ride - construirea de parcări de mare capacitate la toate „porțile” de intrare în București care să preia fluxul de navetiști, vor contribui semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de trafic din Capitală.

Iar în ce privește accesul către cartierele mărginașe, sau localitățile limitrofe Bucureștiului, în care s-au dezvoltat numeroase zone rezidențiale, soluția presupune o abordare integrată a transportului public în zona metropolitană, ceea ce va deranja desigur anumite interese din zona transportatorilor privați, dar trebuie să acceptăm ideea că dacă nu privatizăm transportul public, atunci în mod obligatoriu trebuie reformat RATB-ul și repusă pe baze sănătoase din punct de vedere economic activitatea acestuia”.


Ludovic Orban: „Sunt mai multe lucruri care trebuiesc realizate în privința transportului public pe suprafață. În primul rând este necesară asigurarea flotei, atât în ceea ce privește autobuzele cât și în ceea ce privește troleibuzele și tramvaiele. Este necesară achiziționarea unor mijloace de transport noi, care să răspundă nevoilor reale de transport public. Al doilea lucru care este necesar, este predictibilitatea transportului public, mai precis, transport la ore fixe. Omul trebuie să știe cu precizie la ce oră ajunge mijlocul de transport în stație și la ce oră ajunge la destinație. Pentru a putea oferi predictabilitate transportului, este absolut necesară asigurarea pe toate rutele a bandei speciale pentru RATB. Este necesară implementarea sistemului de management al flotei RATB, să avem posibilitatea monitorizării modului în care mijloacele de transport respectă graficele de deplasare. Mai mult, trebuie regândite toate traseele mijloacelor de transport. Nu s-a mai făcut o regândire a acestor trasee cred că din 2006. Între timp Bucureștiul s-a dezvoltat, fluxurile de pasageri s-au schimbat iar RATB-ul are obligația de a se adapta acestor schimbări”.

Nicușor Dan: „Este o problemă de flotă, cu două componente, una de mentenanță a celor vechi, care nu s-a mai făcut de mult și acum 30% din parcul auto stă, iar a doua de autovehicule noi, pentru care, din fericire, există 130 milioane de euro de la fonduri europene pe care trebuie să îi accesăm. O altă problemă este că mersul cu transportul în comun este ineficient, dincolo de prețul biletelor, pentru că nu există o predictabilitate, stai în stație, nu vine autobuzul iar apoi vin trei la rând. Soluția pentru asta este să repunem în funcțiune sistemul de management al traficului, semafoare colerate, gps pe autobuze, troleibuze, tramvaie, și să corelăm cele două sisteme informatice, astfel încât transportul în comun să aibă prioritate în intersecții. În plus, ar trebui să avem curaj să dăm, acolo unde se poate, bandă unică pentru transportul în comun. A treia problemă ține de confort și siguranță. Transportul în comun este murdar, este folosit de oamenii străzii ca adăpost, iar obligatoriu trebuie să fie funcționale aerul condiționat și sistemul de încălzire. Asta dacă vrei să încurajezi oamenii să renunțe la mașinile personale”.

Ciprian Ciucu: „Dezvoltarea economică a Bucureștiului a dus la popularea zonelor adiacente și căilor de comunicație de proximitate ale acestora. Astfel, a apărut migrația bi-direcțională între București și localitățile înconjurătoare. Noduri intermodale în afara Bucureștiului dotate cu spații generoase de parcare (park&ride), extinderea transportului cu metroul sau metroul de suprafață până la aceste parcări (punctele principale de acces în oraș), implementarea unui sistem regional de e-tiketing, astfel încât cine plătește transportul în comun să poată parca gratuit, dezvoltarea unui sistem de transport în comun extins în localitățile cu caracter predominant rezidențial din județul Ilfov (către nodurile intermodale), sunt soluțiile acestei probleme. Soluția pentru reformarea transportului în comun este, evident, regândirea Autorității Metropolitane de Transport București pentru ca la nivelul ei să fie reprezentat în proporții echitabile toate entitățile implicate în transportul public: (PGMB, CJ Ilfov, Administrațiile locale din județul Ilfov, Ministerul Transporturilor, CNADNR, RATB, Metrorex, Transportatorii privați), precum și introducerea pe distanțe scurte, doar în cartierele (în special cartiere de case) care nu sunt bine conectate la rețeaua de metrou, de microbuze care să asigure conexiunea rapidă și eficientă economic cu rețeaua de metrou/RATB”.

Irinel Columbeanu: „În legătură cu traficul este extrem de simplu, se cheamă semafoare inteligente. Traficul e enervant, rezolvarea în schimb e prea simplă. Sunt niște semafoare care au senzori. Dumneavoastra nu ați stat niciodata la un stop unde-s multe mașini la roșu iar pe partea cealaltă, unde e verde, nu trece nicio mașina? Sunt semafoare care au instalați senzori iar dacă nu simt că stau mașini la coadă pe partea cu verde, se schimbă culorile, astfel încât să fie verde acolo unde trebuie, nu acolo unde nu trece nicio mașină. Este simplu, dar când nu e voință...”.

 

Managementul defectuos al traficului rutier, rezultat, în mare parte, din cauza faptului că semafoarele nu sunt corelate.


Gabriela Firea: „Un management eficient al traficului rutier nu se poate face fără o colectare adecvată a informațiilor din teren. Proiectul pilot implementat în urmă cu câțiva ani și-a arătat limitele tocmai pentru că soluția de preluare a datelor de trafic nu a fost una viabilă, cel puțin în București. Dacă vrem să avem semafoare corelate, fără de care nu se poate vorbi serios despre descongestionarea traficului, va trebui fie să înlăturăm cauza defecțiunilor sistemului de colectare a datelor prin bucle inductive, fie să găsim alte soluții tehnice. Din fericire, tehnologia a progresat suficient de mult de la data instalării acelui sistem în București, așa că lista de opțiuni s-a lărgit”.


Ludovic Orban: „Aici de asemenea ar fi mai multe lucruri care trebuie realizate. Cel mai mare trafic este în zona centrală. Pentru descongestionarea traficului în zona centrală trebuie realizate cele două inele circulare care sunt gândite prin planul de urbanism. Mai mult, trebuie realizate alternative pe principalele axe de transport nord, sud, vest, est. De asemenea, mai sunt necesare o serie de proiecte pentru, de exemplu, asigurarea intrărilor în București, spre exemplu, legătura dintre Autostrada A1 și Splaiul Independenței cât și Autostrada A2 și Splaiul Independenței. Un alt proiect ar fi lățirea la minim patru benzi la Prelungirea Ghencea. Sunt o mulțime de astfel de proiecte care trebuie să asigure infrasctructura de transport necesară. De asemenea, importantă este asigurarea funcționalității sistemului de management al traficului, mai exact semafoarele inteligente, care a fost achiziționat și pun în funcțiune dar care astăzi nu este funcțional din cauza faptului că nu se asigură mentenanța acestuia. Mai mult acest sistem trebuie extins și în afara centrului Bucureștiului. Astfel încât să nu mai existe perioade fixe de culoare verde și culoare roșie, ci acestea să fie dictate în funcție de informațiile care vin din trafic.

Nu în ultimul rând, omul poate să renunțe la deplasarea cu mașina atunci când are alte variante de transport care să-i confere siguranță, confort și predictibilitate. Din acest motiv am spus că sunt absolut necesare măsurile pentru viabilizarea transportului în comun.

Țin să adaug să nu se omită nici posibilitatea deplasării cu bicicleta. Aici trebuie spus că în momentul de față nu avem niște normative privitoare la modul de amplasare al acestor piste de biciclete, ele trebuie adoptate de urgență, există studii făcute în acest sens care trebuie numai luate în seamă de specialiști și trebuie adoptate aceste normative la nivelul guvernamental, după care trebuie trasate pistele pentru biciclete în tot Bucureștiul în baza acestor normative, astfel încât să nu fie afectate nici traficul auto și nici traficul pietonal.”

Nicușor Dan: „La fel ca și la parcul auto, a existat un sistem la care Primăria nu a mai plătit mentenanța iar acum acesta nu mai este funcțional. Trebuie făcută o licitație cu cele mai competente firme, iar sistemul trebuie refăcut și extins”.

Ciprian Ciucu: „Cu toții am dat bani grei pentru ca primăria să implementeze un sistem performant de management al traficului. Am rămas cu banii dați. Acesta a fost implementat cu jumătăți de măsură sau a fost complet nefuncțional. Orele petrecute în mașină, izolați unii de alții, fără a avea contact direct cu orașul, nu înseamnă timp de calitate. Infrastructura de transport rutieră este învechită şi subdimensionată. Oraşul nu a fost proiectat pentru a suporta creşterea enormă a numărului de autoturisme, înregistrată în special după anul 2000. Voi dispune auditarea rapidă a sistemului de management al traficului pentru identificarea motivelor pentru care nu funcționează; Identificarea și implementarea soluțiilor reieșite din studiu. De asemenea, Voi cere aplicarea cu strictețe a legii pentru a nu se mai permite parcare dublă, fenomen omniprezent in București.”.

Irinel Columbeanu: „O dată ce traficul este fluidizat, va permite, în multe locuri, păstrarea unor benzi de circulație numai pentru transportul în comun de la suprafață. În momentul de față, metroul aparține de ministerul transporturilor, ceea ce nu mi se pare normal”.


Problema clădirilor de patrimoniu și planul urbanistic al Capitalei. Clădiri superbe sunt lăsate de ani de zile în paragină iar zone istorice sunt distruse prin acordarea de autorizații de construcție unor noi clădiri, ce nu au nicio legătură, din punct de vedere estetic, cu zona în care sunt amplasate.


Gabriela Firea: „Această problemă ține, în bună măsură de aplicarea cu fermitate a legii. Orice autorizație de construcție care contravine Planului Urbanistic General este contrară legii, iar modificarea PUG-ului printr-o avalanșă de PUZ-uri, trecute în mare viteză prin Consiliu, este o practică profund dăunătoare. Va trebui să găsim și soluții prin care să putem și sancționa proprietarii de clădiri de patrimoniu lăsate în paragină, dar și să-i sprijinim”.


Ludovic Orban: „Aici avem o legislație în domeniu care trebuie respectată. Orice clădire de patrimoniu este o valoare care trebuie prezervată și care, mai mult decât atât, dacă se află într-un stadiu avansat de uzură, trebuie recondiționată. Acest lucru se poate realiza din fonduri private, din fonduri publice sau prin parteneriate public-privat. De asemenea, este foarte important un aspect care nu a fost adus în discuție, până astăzi, foarte des. Este vorba despre fațadele clădirilor. Un oraș frumos este acela care-și pune în valoare clădirile, care recovează fațadele clădirilor sau, dacă nu este necesară renovarea, măcar curățarea fațadelor, pentru că în timp se murdăresc, se prăfuiesc. În toate țările europene există reglementare în acest domeniu, prin care proprietarul beneficiază de anumite facilități pentru ca, atunci când fațada clădirii se deteriorează, să poată să renoveze. Voi susține adoptarea acestor reglemantări și voi aplica un program de stimulente care să determine cât mai mulți proprietari să-și renoveze sau să curețe fațada”

Nicușor Dan: „În primul rând trebuie echilibrată piața clădirilor vechi iar acest lucru nu presupune niciun cost. Asta înseamnă să respectăm cu strictețe legea zonelor protejate. Spre deosebire de alte orașe europene, piața aceasta nu există în București, pentru că nu ai garanția că nu se întâmplă să cumperi o casă și să te trezești cu un turn lângă tine. Trebuie să restabilim piața, atât a cumpărătorilor de case vechi cât și cea de arhitectură. În momentul acesta nu este apreciat arhitectul care construiește frumos, ci acela care ia cât mai mult teren. Soluția este una singură: respectarea legii. Construcțiile noi trebuie verificate să primească și o aprobare estetică, nu numai de distanțe, înălțimi și așa mai departe. Mai mult, primăria trebuie să informeze proprietarii de case vechi în privinșa drepturilor, obligațiilor, care sunt oamenii autorizați să facă lucrări”.

Ciprian Ciucu: „Este necesară realizarea unui NOU studiu de (re)clasificare a clădirilor de patrimoniu (în anumite cazuri, actuala clasificare și-a pierdut cu timpul din relevanță) luând în considerare: valoarea de patrimoniu; sistemul constructiv, problemele tehnice pe care le presupune, tipul și costurile intervențiilor în raport cu valoarea (are fundație sau nu, este un pericol pentru siguranța publică etc.) Dacă identifică pericole iminente se vor „emite autorizații de urgență de punere în siguranță”, urmând ca apoi să se facă proiectul pentru consolidare/reabilitare/restaurare; identificarea realistă a soluțiilor: păstrăm fațada și reconstruim interiorul/ păstrăm totul/ nu păstrăm nimic. Clădirile de patrimoniu pot fi consolidate și restaurate din fondurile puse la dispoziție anual de către guvern, din fonduri europene și din fonduri proprii. De asemenea, există soluții financiare în mediul privat pentru astfel de proiecte. Am în vedere crearea unor mecanisme financiare pentru reabilitare/consolidare gândite împreună cu băncile private”.


Irinel Columbeanu: „Din acest punct de vedere, cea mai urgentă mi se pare problema clădirilor cu buline, în care locuiesc oameni. Primăria ar trebui să construiască un fel de tampon de locuințe, în care să fie temporar mutați locuitorii clădirilor cu buline, până când se reabilitează partea structurală a clădirilor. În privința patrimoniului istoric, da, aceste clădiri care fac parte din acesta trebuie refăcute identic și, în măsura posibilului, păstrate și identitățile lor istorice. Astfel am avea o atracție turistică extraordinară. Iar clădirile noi, construite fără a păstra arhitectura zonei, sunt o catstrofă. Nu poți să le dărâmi, dar măcar să nu mai apară altele”.

 

Veți da autorizație pentru construirea Moscheii în București?


Gabriela Firea: „Bucureștenii vor decide dacă se va construi sau nu această moschee. Exercitarea actului de voință al cetățenilor se face în mod direct în momentul în care Planul Urbanistic Zonal aferent, fără de care nu se pune problema ridicării unei astfel de clădiri în zona Romexpo, este supus dezbaterii publice, fie printr-un referendum la care cetățenii să-și poată exprima deschis opțiunile. Consilierii generali ar trebui să țină cont de dorința oamenilor și să voteze în consecință atunci când intră în dezbatere PUZ-ul respectiv. Mai departe, dacă un proiect ajunge în faza eliberării autorizației de construcție el nu poate fi cenzurat prin simpla voință a primarului. Ba mai mult, primarul poate fi tras la răspundere dacă nu eliberează autorizația de construcție în termenul legal”.


Ludovic Orban: „Îmi cunoașteți poziția în această privință, am spus că nu voi autoriza mega Moscheea. Primarul General acționează în numele voinței locuitorilor Bucureștiului. Atâta timp cât bucureștenii nu susțin un astfel de proiect, el nu se va realiza. Oricum, și dacă poate fi vorba despre realizarea unui lăcaș de cult pentru musulmani, lucrul acesta trebuie discutat cu musulmanii din Capitală și trebuie găsită o soluție care să fie în concordanță cu planul urbanistic și care să fie acceptată de locuitorii bucureșteni”.

Nicușor Dan: „Deocamdată, terenul respectiv, conform Planului Urbanistic General, figurează într-o zonă în care se pot organiza expoziții iar Moscheea nu se încadrează în această categorie. Nu se poate emite o autorizație de construire decât dacă se schimbă funcțiunea terenului, printr-un Plan Urbanistic Zonal, o procedură complexă, prin care, după ce se fac studii de fundamentare, după ce este pus în dezbatere publică printr-un anunț de intenție, este supus, într-un final la vot. Eu, ca primar, pot să promit că niciun PUZ nu o să treacă fără o dezbatere serioasă. Rolul primarului nu este să decidă el ce e bine pentru oameni, ci să asigure cadrul ca oamenii să decidă singuri ce e bine pentru ei”.

Ciprian Ciucu: „Moschea nu este o prioritate pentru mine. Prefer să ridic temple cunoașterii, adică universități”.


Irinel Columbeanu: „În spiritul, cel puțin al țării noastre, de toleranță religioasă, mie nu mi s-ar părea un gest atât de ieșit din comun, mai ales că n-ar fi prima. Constanța are o moschee de foarte mult timp și nu mi s-a părut că se duc tinerii după ce ies din cluburi să se convertească. Mai mult, catedrale în Turcia există. Credeți că asta le trebuie românilor, catedrală mare la București și încă una mare la Istanbul, doar așa, ca să fie chit? În principiu eu sunt de acord cu o reciprocitate, dar eu zic că se poate discuta nu neapărat moschee la catedrală, ci moschee contra altceva, ceva mai folositor românilor. Nu cred ca va avea loc vreun atentat într-un oraș în care există o moschee, așa cum nu cred că te supui unei presiuni islamice dacă accepți acest lucru. Deși nu cred că este justificată decizia de numărul de musulmani care există în România, consider că numărul acestora nu va crește îngrijorător dacă am avea o moschee în București”.

×