Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acțiunea lui Nicolae Ciucă poartă și un nume de cod - PLX 418/2024 - „proiect de lege pentru modificarea articolului 197 din Codul penal”. Inițiativa este semnată de președintele PNL, senator Nicolae Ciucă, de senatoarea PNL Alina Ștefania Gorghiu, care este și ministru al Justiției în Guvernul Ciucă, și de liderul deputaților PNL Gabriel Andronache, iar potrivit expunerii de motive, „își propune să redefinească infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului din Codul penal”.
Concret, Ciucă, Gorghiu și Andronache susțin că „în 2009, prin adoptarea noului Cod penal, pedeapsa pentru rele tratamente aplicate minorului a scăzut de la 15 ani, la 7 ani, urmărindu-se prioritizarea intervențiilor de natură civilă asupra celor care maltratează copiii, și mai puțin aplicarea unor pedepse dure pentru aceste situații”.
„Optica legiuitorului nu a fost însă confirmată de viața reală, unde formele de abuz asupra copiilor s-au diversificat și a crescut gradul de pericol social prin tratamentele pe care le creează”, se mai arată în această expunere de motive. Inițiatorii mai adaugă că, prin acest proiect de lege, propun „înăsprirea sancțiunilor penale pentru persoanele având calitatea calitativă, sub aspect penal, care săvârșesc abuzuri și care aplică tratamente inadvertente din punct de vedere juridic față de copii. De asemenea, se va avea în vedere sancționarea cu grad de severitate sporită situațiilor în care abuzurile și relele tratamente aplicate minorului sunt săvârșite de către persoane care au consumat droguri sau substanțe psihoactive”.
Pedeapsa ar putea ajunge până la 12 ani de închisoare
În acest sens, proiectul de lege își propune să actualizeze și să completeze articolul 197 din Codul penal, prin reglementarea conform căreia „punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice și psihice sau morale a minorului, de către părinți sau de către orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
În forma actuală aflată în vigoare, articolul 197 pedepsește infracțiunea de rele tratamente aplicate minorului cu închisoarea cuprinsă între 3 și 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Mai departe, în forma propusă, se introduce o nouă literă la acest articol, în sensul că respectivele fapte „săvârșite de către părinți sau de către orice persoană în grija căreia se află minorul, dacă agresorul se află sub influența substanțelor psihoactive, se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 12 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
Conform inițiatorilor, „violența împotriva copiilor necesită o abordare integrată și strategică. Statul român are obligația să ia măsurile necesare pentru eliminarea violenței împotriva copiilor în toate domeniile, în special al educație, mass-media, justiției, egalității, familiei, migrației, îngrijirii alternative și a copiilor cu handicap”.
În expunerea de motive se precizează că, în 2023, pentru infracțiunea de rele tratamente erau deschise 1.690 de dosare în lucru, din care au fost soluționate 358 de dosare, din care, cu rechizitoriu, 16 dosare. 31 de inculpați au fost trimiși în judecată, din care nouă în stare de arest preventiv. Nicolae Ciucă, Alina Gorghiu și Gabriel Andronache adaugă că „violența reprezintă principala îngrijorare exprimată de copii. Violența împotriva copiilor reprezintă o încălcare a dreptului copilului, compromite dezvoltarea socială a copiilor și afectează capacitatea de a beneficia de celelalte drepturi. Adesea, violența are consecințe mentale și fizice devastatoare și pe termen lung, uneori timp de mai multe generații. Astfel, eradicarea tuturor formelor de violență împotriva copiilor reprezintă un imperativ legal, etic și economic”.
Vor „asanare juridică”
De asemenea, autorii proiectului legislativ susțin că „sistemul de asistență socială nu este încă suficient de bine dezvoltat la nivelul întregii țări, pentru a asigura identificarea tuturor cazurilor vulnerabile în comunitate, pentru a orienta spre forme de suport instituțional, inclusiv financiar, și pentru a preveni agravarea situațiilor”.
Totodată, arată că prin această inițiativă legislativă „se dorește ca statul să aplice politici publice reale, nedubitative, care să ducă la asanarea protecției juridice oferite de stat copiilor printr-o politică penală severă față de persoanele care săvârșesc abuzuri, exploatări, inclusiv exploatare prin muncă sau alte forme, trafic de copii sau orice alte acțiuni”. „ONU și Consiliul Europei, dar și unele ONG-uri au recunoscut necesitatea elaborării de standarde speciale pentru copii. În 2022, au fost notificate Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției, în vederea monitorizării situației actuale, 284 de cazuri ale unor copii aflate în evidența autorităților străine pentru rele tratamente, neglijență, absenteism școlar sau în situații de dificultate, care au revenit în România”, mai arată cei trei inițiatori.
Votul, la Senat, înainte de locale. „Finala”, la Cameră, înainte de alegerile pentru Palatul Cotroceni
Tot parcursul legislativ al acestui proiect de lege este unul interesant. Inițiativa a fost înregistrată în plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare și locale, fiind depusă la Senat în data de 27 mai 2024. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Consiliul Superior al Magistraturii au avizat favorabil proiectul.
După care, Comisia Juridică a Senatului a remis Plenului un raport favorabil, cu amendamente. Apoi, la data de 25 iunie 2024, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, unde, din cei 106 senatori prezenți, 105 au votat pentru adoptarea ei. Doar ex-senatoarea neafiliată Diana Ivanovici Șoșoacă, în prezent europarlamentar, a votat împotrivă. De remarcat este însă faptul că inițiatorul principal al proiectului de lege, senatorul Nicolae Ciucă, a lipsit de la dezbateri și nu și-a exprimat votul în legătură cu propria lui lege.
La data de 2 septembrie 2024, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional, Comisia juridică are termen să depună raportul final până la data de 19 septembrie 2024, iar legea urmează să intre la votul final în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale.
