x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Legături primejdioase între ciocoii vechi şi oamenii lui Cioloş. Cât de tehnocraţi sunt tehnocraţii?

Legături primejdioase între ciocoii vechi şi oamenii lui Cioloş. Cât de tehnocraţi sunt tehnocraţii?

de Marius Gîrlașiu    |    03 Mar 2016   •   18:26
Legături primejdioase între ciocoii vechi şi oamenii lui Cioloş. Cât de tehnocraţi sunt tehnocraţii?

În teorie, un Guvern de tehnocraţi ar trebui să se bazeze pe specialişti din diverse domenii, acei “oameni curaţi ca lacrima”, care n-au avut nicio legătură anterioară cu politica. În practică, Guvernul lui Dacian Cioloş este înţesat în posturile-cheie de personaje care menţin relaţii solide cu “lupii vechi” din politica românească. Mulţi dintre miniştrii lui Cioloş sunt susţinuţi din umbră de marii rechini din partide, ba chiar lucrează sau au lucrat pentru aceştia. În ultima vreme, tehnocraţii nici măcar n-au mai mimat tehnocraţia. Au dat pe faţă legăturile cu sistemul.

“Nu am de ce să mă ascund, am lucrat cu Monica Macovei şi, ca să spunem aşa, am o asociere de idei cu Monica Macovei”, recunoştea zilele trecute ministrul Justiţiei, Raluca Prună. “Tehnocrata” Prună a stârnit controverse după ce a susţinut pe faţă reducerea pragului electoral, măsură ce ar conveni de minune partidului M10, condus de Macovei. “Nu e treaba mea să sprijin partidele mici sau partidele mari. Nu sprijin niciun partid”, s-a scuzat Prună după acuzaţiile lui Vasile Blaga şi Liviu Dragnea. De altfel, în noiembrie anul trecut, Raluca Prună îşi prezenta CV-ul la audierile din Comisia juridică: “am lucrat trei luni ca asistent parlamentar al doamnei Monica Macovei”.

O altă relaţie cel puţin dubioasă este cea dintre ministrul Educaţiei, Adrian Curaj şi fostul vicepremier Gabriel Oprea. Adrian Curaj este membru pe viaţă al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, o “fabrică de diplome” înfiinţată acum patru ani de liderul UNPR. Practic, Curaj este “angajatul” lui Oprea, fiind plătit, conform legii din 2012, cu o indemnizaţie lunară viageră egală cu salariul mediu pe economie. “Am donat banii după ce am fost numit ministru şi am solicitat să nu mai fiu plătit”, s-a eschivat ministrul luna trecută, precizând însă că nu s-a retras nici până azi din “Academia” lui Oprea. Ultima declaraţie a ministrului Curaj lasă loc de multe interpretări. “Cu actualul cadru legal nu-i pot retrage titlul de doctor lui Victor Ponta. Dacă s-ar fi putut, o făceam demult”, a explicat ministrul, în condiţiile în care Universitatea i-a cerut să-i retragă doctoratul fostului premier. Asta ar fi însemnat ca ministrul să-i retragă titlul de doctor şi “şefului” Gabriel Oprea, suspectat şi el de plagiat, în cazul în care Universitatea ar fi făcut o cerere similară.

“Apud” Tobă, chemat la raport

Şirul încrengăturilor continuă cu ministrul de Interne, Petre Tobă. Suspectat că şi-ar fi plagiat şi el teza de doctorat, Tobă i-a luat apărarea lui Gabriel Oprea în scandalul coloanelor oficiale. “Din 2005, orice ministru de Interne a beneficiat de un echipaj care a făcut parte din dispozitivul de protecţie, indiferent cine a fost ministru sau cine a fost şeful Poliţiei”, declara Tobă săptămâna trecută. Motivul? Actualul şef al MAI a fost numit şel al Poliţiei în ianuarie 2009, la propunerea ministrului de Interne de la acea vreme, Gabriel Oprea însuşi. Demis de Emil Boc în 2010, Tobă a revenit în fruntea Poliţiei în mai 2012, odată cu învestirea Guvernului Ponta. De altfel, şeful Internelor a condus Poliţia în timpul miniştrilor de Interne Gabriel Oprea, Mircea Duşa, Ioan Rus şi Radu Stroe, doar în timpul Guvernelor controlate de PSD. Mai mult, numele lui Petre Tobă a apărut în 2014 în dosarul de trafic de influenţă Ponta-Duicu. La acea vreme, procurorii DNA notau în referat că şeful Poliţiei Române fusese chemat la ordine de premierul Victor Ponta, chiar în biroul acestuia de la Palatul Victoria, unde s-ar fi întâlnit personal cu baronul Duicu.

Vicepremierul Vasile Dâncu este ministrul cu cel mai evident trecut politic din cabinetul Cioloş. Numirea lui Dâncu pe postul de vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi Administraţiei a fost condiţia impusă de Liviu Dragnea pentru susţinerea Guvernului. Înscris în PSD în 1999, Dâncu a fost timp de patru ani senator PSD şi a făcut parte din “Grupul de la Cluj” care în 2005 l-a susţinut pe Mircea Geoană să preia controlul partidului. Sociologul Dâncu este profesor la Academia SRI, dar a predat cursuri şi la şcoala politică a UNPR-ului condus de Oprea. Dâncu a fost în cărţi pentru a deveni premier, însă planul lui Dragnea a eşuat după tragedia de la Colectiv.

Cioloş are şi el prieteni

Ministrul Economiei, Costin Borc, a fost şeful cancelariei premierului Radu Vasile şi asistentul liderului ţărănist Corneliu Coposu. Fost ambasador în Germania, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, a fost consilierul preşedintelui Klaus Iohannis şi ministru în Guvernul Tăriceanu (2008), iar ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ciprian Bucur, a fost şef de serviciu la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, sub aripa lui Ciprian Nica şi Bogdan Ciucă. Actualul şef al Secretariatului General al Guvernului, Sergiu Chelmu, a fost în trecut secretar general în ministerul Agriculturii şi este prieten vechi cu premierul Dacian Cioloş.

TEHNOCRAŢIE: 1. Orientare potrivit căreia rolul în conducerea societății trebuie să revină specialiștilor din diverse domenii. 2. Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, ca alternativă la cel în care conducerea o au factorii politici.

×