Curtea Constituţională a respins, ieri, ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate formulată de Clotilde Armand în legătură cu alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Judecătorii constituţionali au stabilit că este atribuţia legiuitorului să decidă numărul de tururi.
Franţuzoaica Clotilde Armand s-a clasat pe locul al doilea la alegerile locale pentru Primăria Sectorului 1 din iunie 2016, fiind învinsă la limită de pesedistul Dan Tudorache. Liderul USR a contestat la acea vreme rezultatul scrutinului pe motiv că un primar ales de 10% din electorat nu poate fi reprezentativ, iar Judecătoria Sectorului 1 a trimis excepţia de neconstituţionalitate pe masa judecătorilor CCR. La aproape un an distanţă, aceştia au respins însă ca neîntemeiată sesizarea formulată de Clotilde Armand pe motiv că este atribuţia legiuitorului să decidă numărul de tururi de scrutin. „Mi-am depus o candidatură la funcția de primar al Sectorului 1, candidatura a fost acceptată, am participat la alegeri și m-am plasat pe poziția a doua, cu 28,77% din voturile valabil exprimate. În mod indubitabil, am îndreptățirea legitimă să mă consider persoană prejudiciată de modul prin care legea reglementează desemnarea primarului”, a spus Clotilde în plenul CCR. Vicepreşedintele USR şi-a continuat pledoaria explicând că în cazul alegerii primarilor doar cu majoritate relativă „nu există niciun instrument suplimentar pentru a-i asigura reprezentativitatea: nu există prag electoral, nu există sistem de redistribuire, nu există un al doilea tur de scrutin. Și sper să fiți de acord cu mine că reprezentativitatea pe care o cere Constituția nu este una care să fie doar proclamată formal de către legiuitor, ci ea trebuie, în mod evident, să fie efectivă, identificabilă și demonstrabilă”. Discursul liderului USR a fost însă în zadar, Curtea arătând că numărul de tururi de scrutin ţine de aprecierea legiuitorului. Clotilde contestase la CCR articolul 101 din Legea alegerilor locale. Potrivit acestui articol, este declarat primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur, se organizează un nou tur de scrutin între candidaţii aflaţi la egalitate.