Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După Revoluția din 1989, Capitala a avut, la cârma ei, 14 primari generali, din care doar șapte au fost aleși prin votul populației. Trei dintre edili nu și-au încheiat mandatele, deoarece au acceptat funcții în aparatul guvernamental sau chiar, în cazul unuia dintre ei, funcția prezidențială. Care a fost cel mai longeviv primar al Bucureștiului, de după 1990, ce realizări a avut fiecare și, mai ales, ce evenimente au marcat mandatele acestora urmează să deslușim în cele ce urmează. Asta, deoarece, în această campanie care se derulează, în condiții de pandemie, există doi candidați care au mai ocupat fotoliul de primar general al Capitalei și care își doresc, în continuare, să gestioneze destinele orașului.
Din cei 14 primari pe care i-a avut Capitala, în ultimii 30 de ani, patru au fost de la FSN, doi au fost de la PNL, alți doi de la PNȚCD, trei din partea PD (respectiv PDL), unul de la UNPR, un independent și unul singur de la PSD.
Primul edil general al Capitalei, numit în 20 ianuarie 1990 de către guvern, a fost medicul Dan Petrescu. El a deținut funcția până în 23 iulie 1990, când a fost înlocuit de către inginerul constructor Ștefan Ciurel. Acesta din urmă a demisionat în 16 noiembrie 1990. Următorul primar general a fost Nicolae Viorel Oproiu, inginer de instalații, demis, la rândul său, în 2 septembrie 1991. În mandatul acestuia au fost luate măsuri de asigurare a populației cu alimente de bază, energie electrică și termică pe timp de iarnă, dar a fost organizată și prima licitație pentru atribuirea spațiilor comerciale din Capitală. Oproiu a fost demis, ca urmare a unor acțiuni de protest organizate de Asociația Revoluționară 16-21 Decembrie, care l-a acuzat de legături cu fostul Partid Comunist Român. Iar până la alegerile care au avut loc în februarie 1992, funcția a fost ocupată de Doru Octavian Pană.
Crin Halaicu, primul primar de dreapta
Crin Halaicu a ocupat funcția de primar general al Capitalei, fiind ales din partea PNL. De profesie inginer constructor, el a deținut mandatul până în data de 16 iunie 1996. În acea perioadă, a fost construit un apeduct în zona centrală a orașului, până în perimetrul cartierului Pache Protopopescu. Tot atunci, a fost demarată o campanie de reabilitare a infrastructurii aferente blocurilor de locuințe din zona Bulevardului Unirii – lucrările deservind aproximativ 16.000 de apartamente.
Crin Halaicu nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, la alegerile din vara anului 1996.
Citește pe Antena3.ro
Victor Ciorbea, edilul care a oferit gratuitate pensionarilor pe transportul public
Alegerile locale din anul 1996 au însemnat preluarea funcției de primar general al Capitalei de către fostul judecător și avocat Victor Ciorbea, lider al organizației sindicale CNSRL. Acesta a candidat și a câștigat funcția pe listele CDR, din partea PNȚCD, iar în scurtul său mandat la Primăria Generală a Municipiului București a realizat unul dintre cele mai importante proiecte sociale.
Este vorba despre atribuirea către persoanele în vârstă a abonamentelor gratuite pentru transportul public de persoane. Imediat după ce a fost adoptată această măsură, peste 150.000 de pensionari au putut folosi gratuit mijloacele de transport în comun.
După alegerile generale și prezidențiale care au avut loc în toamna anului 1996, CDR câștigându-le detașat, fiind ales în funcția de președinte al României Emil Constantinescu, Victor Ciorbea a fost propus, iar el a acceptat, să ocupe funcția de prim-ministru al Guvernului României (primul guvern de dreapta). Astfel, el a renunțat la mandatul de primar general al Capitalei.
Viorel Lis, imaginea primarului în mandatul căruia s-a deschis o nouă linie de metrou
După plecarea lui Victor Ciorbea la Palatul Victoria, interimatul funcției de primar general a fost asigurat de celebrul Viorel Lis, din partea PNȚCD. Acesta a ocupat funcția între 13 decembrie 1996 și 13 noiembre 1998, după care a devenit primar general cu puteri depline până în data de 26 iunie 2000.
Mandatul lui Viorel Lis la Primăria Capitalei este legat de finalizarea primului proiect major de infrastructură, deoarece, în acea periodă, a fost dată în folosință prima linie de metrou construită după 1989. Este vorba despre tronsonul care leagă Gara de Nord de Piața Chibrit.
Traian Băsescu, cel mai controversat primar al Bucureștiului
Viorel Lis a luat decizia, în anul 2000, să nu mai candideze nici el pentru un nou mandat, iar de atunci, lucrurile au intrat într-o etapă considerată ca fiind una dintre cele mai controversate de la nivelul administrației Capitalei. În vara acelui an, bucureștenii l-au ales în funcția de primar pe Traian Băsescu, iar în vara anului 2004, au decis să-l realeagă.
Băsescu venea, la rândul lui, din guvernarea CDR, unde a deținut funcția de ministru al transporturilor, fiind proaspăt ales președinte al Partidului Democrat. În mandatele sale s-au petrecut lucruri dintre cele mai interesante.
Spre exemplu, Băsescu a demarat o campanie de demolare a chioșcurilor și a micilor magazine stradale, punând, astfel, pe butuci, mii de familii și închizând, practic, zeci de mii de locuri de muncă. O altă campanie demarată, la acel moment, în Capitală, a fost cea împotriva câinilor fără stăpân, acțiunile atrăgâd atenția unor organizații internaționale care se ocupă cu protecția animalelor.
În timpul mandatului de primar al lui Traian Băsescu a fost demarat proiectul metroului ușor de pe lina tramvaiului 41, care leagă stadionul Ghencea de Piața Presei Libere și au fost puse bazele proiectului Pasajului Basarab.
Însă cele mai controversate episoade care au marcat mandatul lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei rămân “tunurile” date. Acea perioadă a reprezentat și coagularea echipei care a constituit, ulterior, echipa “portocalie” cu ajutorul căreia Băsescu a condus România până în anul 2009.
Ca primar, Traian Băsescu și-a atribuit casa din strada Mihăileanu, aflată în centrul Bucureștiului, după ce, anterior, a donat proprietatea imobiliară pe care o deținea fiicei sale Ioana. Băsescu este implicat într-o altă afacere, legată de un schimb de terenuri cu omul de afaceri Costel Cășuneanu, în zona de nord a Capitalei. Tot ca primar, Băsescu a sprijinit proiectul construcției cartierului rezidențial de lux din zona Băneasa demarat de omul de afaceri Puiu Popoviciu și care i-a adus acestuia din urmă, în anul 2017, o condamnare definitivă la șapte ani de închisoare cu executare.
Interesant este că, pentru derularea acestui proiect, companiile controlate de Puiu Popoviciu a lucrat cu biroul notarial al Ioanei Băsescu, iar Primăria Capitalei a acceptat oferta de donație făcută, privind câteva zeci de hectare din terenurile Univeristății de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, terenuri care, odată intrate în posesia municipalității, au devenit străzi, alei și trotuare, sub care s-a realizat infrastructura de canalizare, pentru acel cartier de lux.
Tot în timpul mandatelor de edil general deținute de Traian Băsescu, au izbucnit mai multe scandaluri, în special legat de retrocedarea de terenuri sau imobile. Printre acestea se numără controversata afacere “Parcul Bordei – Satul Francez” sau retrocedarea unei străzi întregi din sectorul 4, către un cetățean străin.
Epoca “Băsescu” la Primăria Capitalei a încetat, teoretic, în decembrie 2004, când a câștigat primul mandat de președinte al României. În prezent, Traian Băsescu candidează, din partea PMP, la un nou mandat de edil general.
Videanu – primarul “bordură”
După plecarea lui Băsescu la Palatul Cotroceni, interimatul la Primăria Capitalei a fost asigurat de viceprimarul PDL Răzvan Murgeanu. Celălalt viceprimar era actualul premier Ludovic Orban. Murgeanu a condus Bucureștiul până în data de 3 aprilie 2005, când, în urma alegerilor, a fost desemnat edil general Adriean Videanu. Tot de la PD. Videanu a deținut funcția până în vara anului 2008, el nemaicandidând și preferând funcțiile guvernamentale.
Mandatul său a fost marcat de continuarea unor proiecte lăsate nefinalizate de Traian Băsescu, însă acea perioadă a intrat în conștiința bucureștenilor ca fiind una a “borduriadei”. De mai multe ori, bordurile de pe străzile Capitalei au fost înlocuite cu unele noi, fapt ce a atras suspiciuni, întrucât familia Videanu deține unele companii care se ocupă cu furnizarea materiei prime pentru astfel de produse.
Unul dintre cele mai controversate proiecte anunțate de primăria lui Videanu a fost intenția de a construi 35 de parcări în București. Iar costul licitației a fost unul exorbitant, din calculele făcute la acel moment reieșind că fiecare astfel de loc de parcare în cele 35 de ansambluri ar fi necesitat o investiție de 20.000 de euro.
Primarul Videanu este cunoscut drept edilul care a plantat 18.000 de platani. Iar una dintre controversele mandatului său o reprezintă intenția primăriei de a ceda, cu titlu gratuit, un teren către statul francez, pentru construcția Liceului Francez. Atunci, a fost vizat un teren din spatele Casei Presei Libere, administrat de compania unei femei de afaceri. Compania în cauză a fost evacuată, construcțiile ridicate acolo au fost demolate, însă lucrurile au fost oprite prin procese deschise în instanțele judecătorești. Anumite evoluții ale litigiului, care a inclus și o latură penală, se derulează și în prezent.
În 2008, Adriean Videanu a renunțat să candideze din nou, PDL desemnându-l atunci drept candidat pe Vasile Blaga.
Mandatul lui Sorin Oprescu, încheiat brutal cu sprijinul DNA
După 16 ani de administrație locală “de dreapta”, bucureștenii au ales, în vara anului 2008, un primar de stânga. Este vorba despre edilul Sorin Oprescu, sprijinit de PSD, dar independent politic. Celebrul medic chirurg a condus Capitala până în toamna anului 2015, câștigând, în 2012, și al doilea mandat.
Sub Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a demarat mai multe proiecte și a finalizat altele mai vechi, cum ar fi, spre exemplu, și situația câinilor fără stăpân. Oprescu a finalizat lucrările la Pasajul Basarab, a demarat lucrările de infrastructură rutieră aferente Pasajului Pipera, Pasajului Mihai Bravu și străpungerea Doamna Ghica.
Tot atunci, au fost finalizate lucrările la Arena Națională, au fost demarate lucrările de reabilitarea a Arcului de Triumf, au fost reabilitate străzile din Centrul Istoric și a început construcția pistelor pentru bicicliști.
De asemenea, s-a lărgit intersecția Buzești-Berzei-Uranus, a fost reabilitat bulevardul Liviu Rebreanu și a fost inițiat proiectul pasajului subteran de la Piața Presei Libere. Tot în mandatul lui Sorin Oprescu a fost demarat proiectul Podului de la Ciurel și Străpungerea A1. În toamna anului 2015, DNA l-a acuzat pe Oprescu de luare de mită, acesta a fost arestat și, ca urmare, și-a pierdut mandatul de primar general al Capitalei.
Gabriela Firea, un edil axat pe zona socială
După încetarea mandatului lui Oprescu, interimatul funcției a fost asigurat, până în 24 noiembrie 2015, de Ștefănel Dan Marin, de la UNPR, iar după aceea, până în 5 iunie 2016, de către Ioan Răzvan Sava, de la PNL. Alegerile au fost câștigate, în urmă cu patru ani, de Gabriela Firea, de la PSD.
Mandatul actualului edil general a fost marcat de conflicte atât cu Guvernul PSD, cât și cu reprezentanții Opoziției, din Consiliul General, iar după venirea la Palatul Victoria a PNL, lucrurile nu au devenit mai ușoare. Cu toate acestea, în cei patru ani, administrația Firea a demarat noi proiecte de infracstructură mare, cum ar fi Pasajul de la Doamna Ghica, lărgirea străzii Fabrica de Glucoză și lărgirea străzii Prelungirea Ghencea. Au fost finalizate, de asemenea, lucrările la Pasajul de la Piața Sudului.
Tot în acest mandat, au fost achiziționate 400 de autobuze noi, alte 130 de autobuze hirid, s-a licitat pentru achiziția unor tramvaie și au fost constituite culoare unice pe linia tramvaielor 21, 1, 10 și 32. Municipalitatea a alocat sprijin financiar de peste 153 de milioane de euro pentru 140.000 de bucureșteni, sub forma unor stimulente pentru adulții și copiii cu handicap, vouchere pentru gravide și rechizite, ajutor pentru nou-născuți și casătorie, bani pentru ochelari sau fertilizare in vitro.
Municipalitatea a acordat, de asemenea, sprijin financiar suplimentar pentru Catedrala Mântuirii Neamului și au fost efectuate investiții semnificative pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea şi dotarea celor 19 spitale aflate în administrarea Primăriei Capitalei.
De la debutul pandemiei de Covid-10, Primăria Capitalei a asigurat echipamente medicale și de protecție pentru spitale, a cumpărat mai multe aparate de testare Real Time PCR, s-au asigurat locuințe pentru medici, categoriile vulnerabile au fost sprijinite. Municipalitatea a demarat și un program de testare a populației - 10.500 de teste rapide pentru detectarea de anticorpi, bucureștenii fiind aleși statistic, și face gratuit 11.000 de teste Real Time PCR, la cerere, pentru detectarea virusului.
De asemenea, au fost achiziționate 106 ambulanțe noi. Pentru viitorul mandat, în caz că va fi realeasă, Gabriela Firea își propune finalizarea proiectului Spitalului Metropolitan, a proiectului Andronache, a Pasajului Petricani, la care se adaugă construcția unei Arene Polivalente, în incinta complexului sportiv Lia Manoliu.
Cei mai longevivi primari de sector vor încă un mandat
După o pauză de patru ani, doi dintre cei mai cunoscuți și, totodată, longevivi primari de sector ai Bucureștiului, candidează pentru câte un nou mandat. Este vorba despre Neculai Onțanu, sprijinit de ADER și PPUSL pentru Primăria Sectorului 2, dar și de Marian Vanghelie, pentru Sectorul 5.
Neculai Onțanu a fost primar al Sectorului 2 din 2000 până în 2016, el fiind scos “din joc” de un dosar în care, în cele din urmă, a fost achitat.
Una dintre cele mai importante realizări ale mandatelor lui Onțanu rămâne reabilitarea, reconstrucția și modernizarea Pieței Obor – simbol incontestabil al Bucureștiului. Neculai Onțanu a decis să candideze, anul acesta, deoarece susține că trebuie rezolvate chestiuni majore în sector, cum ar fi problema salubrității, anularea taxei de habitat, continuarea proiectelor de infrastructură lăsate la încetarea mandatului său, amenajarea de pasaje rutiere, reabilitarea şcolilor şi continuarea anvelopării blocurilor.
Celălalt candidat celebru, de data aceasta pentru Primăria Sectorului 5, este Dan Marian Vanghelie. Și acesta a avut patru mandate de edil, începând din 2000, fiind scos, de asemenea, din “joc” tot cu ajutorul unui dosar penal.
Mandatele lui Vanghelie la Sectorul 5 au fost marcate de organizarea celebrelor Vanghelioane, în care profesorii din sector au avut ocazia să petreacă trecerea în noul an la prețuri decente, precum și construirea celebrei Piețe Economat.
