Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Parlamentul European, cel mai puternic legislativ din Europa, România este reprezentată de 32 europarlamentari, trimiși la Bruxelles prin scrutin direct, o dată la cinci ani. Aleși dintre toate partidele naționale, dar și independenți, cei 32 au primit votul românilor pentru a le reprezenta interesele la nivel european. Jurnalul Național a făcut o analiză a activității aleşilor de la începutul mandatului, pentru a vedea care europarlamentar reprezintă cu cinste România și care a mers acolo pentru a „dormi” pe voturile românilor.
După ce a intrat în UE în 2007, România a avut, timp de doi ani, statutul de observator activ, ceea ce a însemnat că România putea să își exprime punctul de vedere, fără a avea drept de vot în procesul de luare a deciziilor. Din 2009, euro-observatorii români au ajuns europarlamentari, intrând cu drepturi depline în inima Europei. Potrivit portalului mepranking.eu, care se ocupă cu monitorizarea activității europarlamentarilor în Parlamentul European, există un top al celor mai inactivi, precum şi un clasament al celor mai activi europarlamentari români.
Europarlamentarul Dan Nica poate fi considerat cel mai „leneş” dintre români. Cu o prezență de 84% și cu o activitate de 70%, acesta se află pe ultimul loc între europarlamentarii români. În aproape doi ani de mandat, a avut o singură opinie și o singură declarație, singura „iniţiativă” fiind că s-a prezentat benevol la DNA unde s-a interesat de dosarul Microsoft, în care şi-a păstrat imunitatea, după ce PE a explicat că nu era europarlamentar în perioada când s-au comis faptele.
La polul opus, cel mai „conştiincios” dintre români este europarlamenarul Doru Frunzulică. Cu o prezență de 94% și cu o participare de 96%, Frunzulică (PSD) a pus 185 de întrebări, a înaintat 140 de moțiuni, a ținut 710 discursuri, și-a exprimat de cinci ori opinia și a făcut 11 declarații de la începutul mandatului în iulie 2014 și până acum. Următorul europarlamentar în topul celor mai activi este social-democratul Victor Negrescu, cu o prezență de 97% și o activitate de 95%, spre deosebire de colegul său de pe ultimele poziții, Mircea Diaconu, care a avut o singură intervenţie. Anul trecut europarlamentarii au adoptat raportul „Filmul european în era digitală” care prezintă principalele probleme ale cinematografiei europene în contextul globalizării. Raportor din umbră pe acest document a fost şi Mircea Diaconu.
Pe locul al treilea în topul „premianților” se află europarlamentarul Daniel Buda care a ținut nu mai puțin de 434 de discursuri, a prezentat trei opinii și a pus 410 întrebări. Asta spre deosebire de colegul său, liberalul Cristian Bușoi care, cu 91 de discursuri, 15 întrebări și nicio opinie este al treilea în topul celor care nu cuvântă. Chiar şi aşa, Buşoi a lucrat la Directiva europeană privind asistenţa medicală transfrontalieră, care le permite şi românilor să-şi aleagă locul din UE unde vor să fie trataţi şi să li se ramburseze costurile.
Scor strâns între doamnele PE
Cele două reprezentante ale fostului USL, Daciana Sârbu și Adina Vălean, au un scor strâns între ele. Cu 137 de discursuri, Adina Vălean se dovedește ceva mai „vorbăreață” decât Daciana Sârbu, care a ținut, până acum, doar 41 de discursuri. În 2011, Parlamentul European a adoptat o declaraţie a celor două românce pentru rezolvarea problemei câinilor vagabonzi. Anul trecut, soţia lui Victor Ponta a cerut Comisiei Europene să asigure standarde mai bune de îngrijire pentru bolnavii de cancer. Bătălie strânsă se dă și între cele două independente, Norica Nicolai și Monica Macovei. Cu o prezență de 93% și o activitate de 94%, Norica Nicolai, o surclasează pe Monica Macovei, care are o prezență de 85% și o activitate de 89%. Liderul M10 a avut însă ceva mai multe opinii, 12 în doi ani şi a înaintat două rapoarte. Acum doi ani, Parlamentul European a adoptat directiva propusă de Macovei privind confiscarea extinsă a bunurilor obţinute din infracţiuni.
Monica Macovei
Crețu și-a pus angajații pe fugă
În decembrie anul trecut, comisarul Corina Crețu a fost subiectul unui mega-scandal după ce jumătate dintre angajații săi au demisionat. Foștii angajați s-au plâns publicaţiei Politico de faptul că românca îi obliga să-i rezolve treburile personale, să-i ducă rufele la spălat, să îi facă piaţa și să îi plimbe rudele cu mașina de serviciu. Potrivit acestora, românca fuma în birou şi obişnuia să amestece delegaţiile oficiale cu excursiile de vacanţă. Anul trecut, din cei 28 de comisari UE, Creţu avea cea mai mare rată a absenteismului de la întâlnirile săptămânale, lipsind la un sfert dintre ele.
