Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noua legislaţie electorală, valabilă la alegerile parlamentare şi locale de anul viitor, avantajează partidele mari şi primarii aflaţi deja în funcţie. Partidele mici, antisistem, au şanse infime să intre în Parlament, iar diaspora rămâne cu buza umflată. Va fi reprezentată, ca şi până acum, de şase parlamentari.
Românii din străinătate se pot simţi traşi pe sfoară odată cu legea promulgată de Klaus Iohannis. Diaspora va fi reprezentată în continuare de doar şase parlamentari, adică patru deputaţi şi doi senatori, în condiţiile în care peste trei milioane de români trăiesc în afara graniţelor ţării. Mai mult, pare greu de crezut că legea votului prin corespondenţă va fi adoptată în timp util în actuala sesiune pentru a putea fi în vigoare la alegerile din 2016, în condiţiile în care legislaţia electorală nu poate fi modificată cu un an înainte de alegeri.
Poate fi un avantaj pentru PSD, în condiţiile în care, tradiţional, diaspora este recunoscută pentru afinităţile de dreapta. În 2014, Klaus Iohannis a fost votat în proporţie covârşitoare de românii din străinătate, iar scandalul secţiilor de votare a provocat o prezenţă masivă la vot în ţară. Parlamentul a modificat şi legea alegerilor locale, astfel încât, în 2016, primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, ceea ce va crea un avantaj din start edililor aflaţi deja în funcţii. Un nou atu pentru PSD, partidul care a ieşit cel mai câştigat anul trecut, în urma ordonanţei traseiştilor. PSD a câştigat atunci 436 de primari, în timp ce PNL şi PDL au pierdut împreună 489 de edili.
Potrivit noii legi a alegerilor parlamentare, numărul aleşilor nu va scădea, în 2016, nici măcar cu un sfert. Dacă în 2012, pe sistemul votului uninominal, au fost aleşi 588 de parlamentari, la anul, când se revine la votul pe liste de partid, Legislativul va ajunge la 466 de membri, o diferenţă de numai 122 de parlamentari.
Prin comparaţie, cei 751 de euroaleşi din Parlamentul European reprezintă o populaţie de aproximativ 510 milioane de locuitori a întregului continent.
Șefii consiliilor judeţene vor fi aleşi prin votul consilierilor judeţeni, cum erau aleşi până în 2004. Problema alegerii indirecte a şefilor CJ este că partidele au ocazia să corupă un consilier din tabăra adversă, astfel încât să trădeze şi să voteze pentru numirea altui preşedinte de CJ decât cel agreat de partid, aseme-nea situaţii fiind relativ frecvente până în 2004. În plus, procedura nu oferă garanţii pentru sfârşitul influenţei baronilor locali.
Noile formațiuni, blocate de pragul electoral
Alegerile se vor face tot cu un prag electoral de 5%. Un sondaj Avangarde recent arăta că formaţiuni cu pretenţii ar putea avea surprize neplăcute în 2016. UNPR ar fi votat de doar 2% dintre români dacă ar candida singuri, iar PMP şi ALDE ar atinge, separat, abia 3%. Probleme cu pragul de 5% ar avea şi noul partid al Moni- căi Macovei şi chiar UDMR. Noua lege a partidelor prevede înfiinţarea cu doar trei membri, dar şansele unor astfel de partide sunt iluzorii.
